Protestul de la Bârlad - Epilog II

Demonstraţii în Bârlad, împotriva exploatării gazelor de şist, 22 martie 2012
Demonstraţii în Bârlad, împotriva exploatării gazelor de şist, 22 martie 2012 (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Să intrăm în atmosfera dezbaterilor prilejuite la Bârlad de perspectiva explorării/exploatării gazelor de şist, la care Realitatea TV ne-a oferit posibilitatea să asistăm :

Moderatorul emisiunii (ME): Domnule preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu (DB),

Când eraţi în campanie electorală, generic spus vă legaţi cu lanţurile de tot ceea ce se putea spune şi militaţi împotriva explorării, exploatării, prospecţiunilor legate de gazele de şist. Acum, când aţi ajuns la putere, aţi aflat lucruri noi care va determină să credeţi că de fapt situaţia nu era aşa cum o clamaţi în campania electorală, sau poate că v-aţi schimbat opinia din alte interese?

DB: Păi... din alte... interese. (Aplauze şi ovaţii în sală)

Din alte interese, dar vreau să vă rog să daţi dovadă de o atitudine civilizată, că n-aţi auzit ce-am zis şi dintr-o dată aţi şi sărit în sus. Eu vă recunosc aicea pe toţi, sunteţi participanţii la miting, şi de aceea vă rog să păstraţi o atitudine calmă şi să ascultaţi dacă doriţi, dacă nu, eu cu cea mai mare plăcere vă las să dezbateţi singuri, şi mă deplasez către alte treburi... Între timp informându-mă, studiind foarte mult, lucrând cu oamenii care s-au ocupat, cu specialişti inclusiv din SUA în domeniu, am căpătat eu convingerea, şi de aceea sunt un susţinător al acestei activităţi, că este o activitate dezirabilă pentru noi, evident că această activitate, ca orice activitate economică este însoţită şi de anumite riscuri, dar noi trebuie să evaluăm aceste riscuri...

ME: Cum le evaluaţi, că oamenii probabil de aceea se tem ?

DB: Să cântărim dacă aceste riscuri sunt reale în condiţiile respectării legislaţiilor, tuturor procedurilor, privind o asemenea activitate, şi dacă vom constata că aceste lucruri sunt satisfăcătoare, adică nu prezintă vreun pericol pentru viaţa umană, şi eu cred că toată lumea de aici din sală are cel puţin ca idee vagă, să spunem, în cap, faptul că americanii nu-şi omoară cetăţenii...

(Râsete şi comentarii aprinse în sală)

Şi-i omoară, bine, gata, am înţeles. Asta e viaţa, ce să-i facem, am înţeles. Ei, îi omoară pe unii cetăţeni, dar nu din America, ci de prin alte state.

Haideţi ca să fim un pic mai ... Putem fi interlocutori, dar nu prin ovaţii...

...Numai puţin...Eu nu sunt promotor şi nici susţinător al cine ştie cărei companii. Dar sunt susţinător al activităţii economice.

Avem nevoie în acest judeţ de activitate economică, or, ştiu că vă place să staţi foarte mult degeaba, dar nu putem să stăm toţi degeaba. Avem nevoie de muncă, avem nevoie de taxe, de impozite, avem nevoie să rezolvăm cu ceea ce rezultă în urma prestărilor, lăsaţi-mă să vorbesc, nu mă puteţi împiedica! Avem nevoie de muncă, de un grad de ocupare cât mai ridicat, prin diverse activităţi...şi eu ca fiind purtătorul celor 110.000 de voturi, nu numai 30-40 câţi suntem aici...

-Domnule preşedinte! Se aude din auditoriu o voce intrigată.

-Nu, nu nu nu, nu vă dau voie ! Tăceţi din gură!

Eu trebuie să fac tot ceea ce este posibil ca aceste lucruri să se întâmple în judeţul nostru!

Sunt într-un dialog cu oamenii, răspund cerinţelor lor, nu putem toţi să stăm!

Domnul Tiron ia cuvântul cu ajutorul moderatorului emisiunii :

Cele 110.000 de voturi cu care se laudă dumnealui sunt luate prin fraudă.

Înainte de alegeri aţi avut o poziţie pe care noi am apreciat-o, şi pentru asta aţi primit acele voturi. Iar acum când v-aţi schimbat şi sunteţi invers, pe poziţia de a accepta aceste exploatări, noi ne simţim înşelaţi, deci dumneavoastră aţi premeditat aceasta.

DB: Nu facem politică aicea.

ME : Disputele dumneavoastră politice nu ne interesează, dar când e pusă în pericol viaţa oamenilor sau agricultura, iar Vasluiul este unul din cele mai sărace judeţe, oamenii trăiesc din agricultură...

Intervin specialiştii (S): Aţi solicitat desecretizarea acordului pentru Bârlad ?

DB: Noi visăm secrete, teoria aceea conspiraţionistă; sunt, în parte, documente publice pe care le puteţi consulta, în virtutea legii accesului cetăţenilor la informaţie, dar nu pot eu, deşi fac eforturi foarte mari, să-i informez chiar pe toţi cetăţenii, nici nu pot să-i şi conving, sunt convins că unii or să rămână aşa cum s-au hotărât ei. Nici nu doresc să-i conving pe toţi.

Eu am nevoie pentru a-mi îndeplini misiunea aceasta, de o majoritate de sprijinitori.

Dacă această majoritate există, trebuie să-i convingem şi pe ceilalţi cât putem că orice activitate economică este în beneficiul lor.

Luaţi-o mai încet cu adevărul, că s-a ocupat Aristotel acum vreo 3000 de ani şi nu i-a dat de capăt.

S : Cele 3 acorduri din Dobrogea au fost parţial desecretizate, ca urmare a celui de al doilea protest de la Bârlad. Nu s-a întâmplat însă acelaşi lucru şi cu acordul de la Bârlad, care deocamdată rămâne secret şi noi am dori să ştim de ce.

DB: S-a încheiat aici vreun acord ? Eu nu am cunoştinţă.

S: Există un acord de concesiune pentru lucrări de explorare, dezvoltare, perimetrul Bârlad se numeşte.

ME : De ce există această îngrijorare, domnule Codrea?

Codrea: Sosesc de la Cluj, sunt inginer geolog, am o activitate de 6 ani pe sonde de medie şi relativ mare adâncime, cu o firmă bucureşteană, asta pentru a elimina orice discuţii cum că nu am activat în foraj.

Ca şi profesor, ca şi formator de geologi, am fost întotdeauna un om care a promovat exploatarea resurselor minerale, şi resursele minerale, să fie foarte limpede, sunt importante pentru dezvoltarea României. Gazul de şist se numără printre aceste resurse. Suntem cu toţii de acord. Dar, ceea ce ne îngrijorează pe noi acum sunt chestiuni legate de tehnologia extracţiei acestui gaz de şist. Respectiv de fracturarea hidraulică, şi de toate inconvenientele aferente acestei tehnologii.

Şi am să spun pe scurt:

Pericolele care planează sunt cele referitoare la contaminarea apei. Atât a apei subterane cât şi a apei de suprafaţă în anumite situaţii. De ce? Pentru că oricât am fi de precauţi există întotdeauna un factor de risc care este legat de posibilitatea de evadare necontrolată a gazului spre suprafaţă, nu este prima, şi la gazele convenţionale se întâmplă aşa ceva.

Apoi există suprafeţe foarte mari blocate de aceste sonde de gaz de şist, ele nu sunt comparabile cu sondele din Transilvania. Venind astăzi spre Bârlad vedeam capetele de exploatare din Transilvania, acolo totul este mult mai civilizat pentru că în jurul unui cap de exploatare sunt câţiva metri blocaţi.

Procesul tehnologic, pentru cei care cunosc, implică operaţiuni repetate, aşadar careuri ale sondelor, cum le numim, mari, plus infrastructura care blochează suprafeţe mari pe intervale lungi de timp.

Acestea ar fi două chestiuni.

Ar mai fi apoi cantităţile enorme de apă utilizate în această tehnologie, care merg de la 30.000 de metri cubi în sus, distrugerea infrastructurii mă pune pe mine pe gânduri pentru că avem antecedente în zona Clujului cu o altă companie americană care ne-a demonstrat că poate, şi a distrus în bună parte infrastructura, chiar la Bechtel mă refer, pentru că toate drumurile aferente celebrei autostrăzi au fost făcute praf.

Zilele trecute m-am întâlnit cu un coleg american care mi-a spus: ceea ce trebuie să fie bine făcut este contractul. Dacă contractul are o singură fisură, atunci americanii o vor exploata. Aceasta a fost situaţia în cazul Bechtel, în care contractul a fost prost făcut.

A fost prezentat în faţa camerelor de luat vederi documentul referitor la primul caz confirmat oficial de o comisie din Statele Unite, Comisia de conservare din Petrol şi Gaze din Colorado, care a confirmat în anul 2010, că sursa de apă a unei doamne din Colorado, pe nume Amy Esworthy, a fost poluată cu metan termogenic şi biogenic de la exploatarea gazelor de şist din apropiere.

Pentru a stinge acest conflict, compania care a forat în zonă a ajuns la un acord cu această doamnă, să-i plătească o sumă de bani şi să îi ceară să semneze o clauză de confidenţialitate, pentru a nu se duce ideea că această exploatare este periculoasă.

Gabriel Milan, doctor în geologie:

Dacă nu existau pericole şi factori de risc, sigur nu se ajungea la această discuţie.

Experienţa în fracturarea hidraulică cu volum mare, ştiţi şi dumneavoastră foarte bine - chiar dacă o să spuneţi că nu-i adevărat - nu există. Nu avem...

Deci nu avem experţi care apar peste noapte la gazele de şist cum apar în fotbal şi îi vedeţi, peste tot. Nu avem. Noi acum suntem în pionierat în acest domeniu.

Peste tot când mă uit la televizor văd experţi în toate. Asta-i România. Dar în gaze de şist, cu tot respectul pentru domnul profesor (n.r. Nicolae Anastasiu), nu există, deci haideţi să vorbim ca nişte geologi care avem experienţă în domeniu.

De ce m-am sensibilizat şi am sensibilizat această comunitate?

Pentru că toată viaţa mea n-am făcut altceva decât să extrag apa, să dau apă comunităţilor în care am fost chemat. Atât în Africa cât şi un Europa, şi de aceea sunt mândru că sunt Bârlădean, că se zice că dacă dai apă, o să capeţi măcar acolo o cană de ceva… dar să revenim la cele pământeşti. Domnule profesor, ştiţi foarte bine, şi în interiorul dumneavoastră, şi apelez la sinceritatea dumneavoastră, aceea pe care o mai aveţi, mi-aţi fost profesor, dacă spuneaţi şi dvs, "da, mă mut!", dar dumneavoastră ştiţi mai multe decât domnul Buzatu, asta-i problema. Şi nu veţi putea niciodată (n.r. referire la propunerea ca dl profesor sa se mute in zona explorată).

Deci acest lucru, ceea ce faceţi dumneavoastră, ştiţi foarte bine, am lucrat pe sonde, ştiţi ce înseamnă o sondă, pericolele chiar şi la o sondă banală de apă sunt destul de mari.

Dar haideţi să ne gândim la un lucru: Dacă nu avem apă, dispărem ca şi comunitate de acolo. Apă nu avem în judeţul Vaslui decât până la ... să va spun şi limita? Până la Banca. După care avem probleme mari. De aceea pericolul cel mai mare este apa.

Lăsând la o parte că se deschide cutia Pandorei aşa cum spuneaţi până acum, acele elemente radioactive.

Membru corespondent al academiei Române Nicolae Anastasiu : Dacă fac un foraj la 4000m şi trec prin formaţiuni foarte diferite, noroiul de foraj pe care-l folosesc până în final va avea o reţetă care va depinde de această structură geologică. Deci intenţia noastră este aceea de a cunoaşte teritoriul şi subsolul pe care aşezăm sondele acestea şi din care putem calcula rezerve. Noi nu ştim încă nimic dacă substanţa aceasta există sau nu există.

Gabriel Milan: Profesorul Graţian Ciofică, profesorul dumneavoastră şi mentorul meu, a şi spus acest lucru, ţineţi minte : Sterilul unei generaţii reprezintă utilul generaţiei viitoare.

Asta înseamnă: ce atâta grabă? Sigur vor veni tehnologii noi. Peste câtva timp.

Dar până atunci răul poate fi făcut şi nu mai putem să-l remediem.

Domnul Codrea, invitat să clarifice situaţia sondelor din Transilvania, răspunde:

Să nu amestecăm lucrurile, în Transilvania s-a făcut eventual stimulare pe foraje verticale , aşadar de mică anvergură.

Niciodată nu s-a lucrat pe foraje orizontale, iar forajele orizontale la gazele de şist merg până la 3000 de metri, forajul orizontal. Aşa încât vedeţi că este cu totul altă abordare. Această perdea de fum că România are o experienţă în fracturare este cel puţin ciudată.

La anunţul că reprezentantul firmei Chevron nu a răspuns pozitiv la invitaţia realizatorilor emisiunii pentru a dezvălui cum îşi desfăşoară business-ul aici în România, din auditoriu s-a precizat: Cum puteţi să spuneţi aşa ceva, dl professor (n.r. Nicolae Anastasiu), a însoţit firma Chevron în toată România, făcând lobby. A reprezentat-o alături de cei de la Chevron în toate deplasările pe care le-a făcut în judeţul Vaslui. (n.r. dl. Nicolae Anastasiu a părut ofensat de această interpretare).

La finalul dezbaterii moderatorul a solicitat fiecare parte să tragă o concluzie :

Părintele protopop Loiu: Între viaţă şi economie, ştiţi ce aleg eu? Viaţa! Pentru că economia are şi alte modalităţi de a fi salvată.

Dacă o singură viaţă este ameninţată pentru a dezvolta o anumită activitate, fie economică fie de altă natură, trebuie să mă lupt pentru apărarea acelei vieţi. Indiferent dacă deranjează sau nu. Este posibil ca toţi să se întrebe ce caută biserica aici. Dar dacă vin credincioşii şi mă întreabă, eu nu pot să spun, eu anul trecut am avut o opinie, acum am altă opinie. Daţi-mi voie să rămân de partea adevărului!

Spuneţi adevărul şi vă va face liberi, domnilor parlamentari!

Remus Cernea:

Peste atâtea mii de oameni care se opun fracturării hidraulice nu se va putea trece.

Nu se va putea trece peste comunităţile locale, peste opoziţia acestor oameni, o opoziţie extraordinară, aceşti oameni poate ar avea şi altceva de făcut în această seară. Au stat atât în stradă, au avut atâtea proteste, şi cred că vor milita şi în continuare, sunt convins, cu aceeaşi determinare.

Nu se poate trece peste dumneavoastră, şi sunt convins că dacă în România comunităţile locale vor fi viguroase în a-şi afirma punctul de vedere, astfel de exploatări nu vor putea fi demarate!