Protestele împotriva lui Macron refuză să se stingă
Noul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron. (Getty Images)
Franţa s-a confruntat cu proteste stradale violente în cea de-a cincea zi consecutiv, tulburările continuând să asedieze preşedinţia lui Macron.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a fost considerat de elita UE un salvator al proiectului european, încearcă să îşi menţină priza asupra puterii la doar câteva luni de la începerea mandatului său.
Săptămâna trecută, preşedintele francez a trebuit să facă faţă unei revolte în masă a circa 100 de membri ai partidului său, care l-au acuzat că şi-a încălcat promisiunile şi le-a înşelat încrederea.
Duminică după amiază, manifestanţi furioşi au ieşit din nou pe străzi pentru a participa la un marş anti-Macron pentru cea de-a cincea zi consecutiv.
Manifestanţii anti-Macron s-au ciocnit cu zecile de poliţişti în timp ce mărşăluiau către Palatul Elysee din Paris. Mai multe sedii de bănci şi companii au fost vandalizate.
Imaginile video cu protestul au surprins o activistă fără haine înfruntând poliţişti, în timp ce alţi activişti din jurul ei au aprins torţe.
Manifestanţii şi-au exprimat furia faţă de controversatele reforme ale muncii propuse de Macron, care urmează să intre în vigoare în ianuarie 2018.
Pe baza reformelor, companiile vor angaja şi concedia angajaţii mai uşor şi se va reduce puterea sindicatelor muncii.
Macron s-a aflat sub o presiune tot mai mare în ultimele câteva săptămâni: ratele sale de popularitate au scăzut semnificativ, iar economia ţării s-a confruntat cu probleme dificile.
Chiar şi atunci când a ajuns în Atena luna trecută, Macron a înfruntat o serie de proteste violente.
Macron şi-a plasat atenţia pe schimbări în ceea ce priveşte pensiile, pregătirea şi accesul la universităţi în 2018 şi toate acestea vor atrage probabil şi mai multe probleme liderului francez.
Manifestaţiile naţionale de săptămâna trecută – care au avut loc în peste 200 de oraşe – au fost însoţite şi de greve în transporturi.
În plus, membri ai partidului său l-au acuzat pe Macron că au fost folosiţi ca unealtă pentru capturarea puterii.
Printre cei care au părăsit partidul s-a aflat Michel Coste, în sudul Franţei, care a anunţat că se retrage din cauza faptului că deciziile vin “de sus” şi că “încrederea le-a fost încălcată”.
