Proteine de origine vegetală, sau animală? Care sunt mai bune

.
.

Împreună cu lipidele (grăsimile) şi carbohidraţii, proteinele sunt absolut necesare pentru buna funcţionare a organismului nostru. Proteinele sunt componente de bază ale muşchilor, enzimelor, hormonilor şi a altor substanţe importante.

Circa 20% din corpul uman este format din proteine. De aceea este foarte important să obţinem suficiente proteine din alimentele pe care le consumăm. Putem să face rost de ele din surse de origine animală (carne, peşte, ouă), precum şi din legume (fasole, ciuperci). Dar există oare vreo diferenţă între acestea? Şi care sursă este mai bună? Am selectat avantajele fiecăreia şi le-am expus mai jos.

Unităţile constituente ale proteinelor sunt aminoacizii

Ajunse în organism, proteinele se descompun în aminoacizi. Proteinele şi aminoacizii sunt folosiţi în aproape toate procesele biochimice.

În procesul vieţii, organismul uman foloseşte circa 20 de aminoacizi. Dintre aceştia, 8 sunt esenţiali, adică nu pot fi produşi de organismul uman şi trebuie aduşi din exterior, prin alimentaţie (valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lizina şi treonina).

Proteinele variază mult după compoziţia aminoacizilor. Se crede că proteinele de origine animală sunt mai bogate şi conţin o gamă completă de aminoacizi esenţiali, în cantităţile potrivite. Sursele de proteine de origine animală, cum ar fi carnea, peştele, ouăle şi produsele lactate sunt similare proteinelor corpului uman.

Proteinele de origine vegetală conţin o cantitate mică de metionină, triptofan, izoleucină şi leucină. Fasolea, lintea şi alunele sunt considerate a fi incomplete, pentru că nu conţin unul sau mai mulţi aminoacizi esenţiali. Soia conţine toţi aminoacizii, dar unii aminoacizi sunt prezenţi în cantităţi foarte mici.

Elemente nutritive suplimentare

Alimentele reprezintă un complex de micronutrienţi şi macronutrienţi, de aceea nu obţinem proteinele în mod izolat, ci împreună cu alte componente. Produsele care conţin proteine de origine animală şi vegetală diferă după compoziţia nutrienţilor suplimentari.

Alimentele de origine animală conţin mai multă vitamina B12, vitamina D, acid docosahexaenoic (un tip de acizi graşi omega-3 acizi), fier şi zinc. Alimentele vegetale conţin fibre, antioxidanţi şi vitamine, care, de asemenea, nu pot fi excluse din dietă.

Avantaje şi dezavantaje

Carnea roşie este o sursă importantă de proteine. Este cunoscut faptul că unele feluri de carne roşie pot provoca boli ale sistemului cardiovascular şi cancer. Multe studii au asociat consumul de carne roşie cu riscul bolilor de inimă, accident vascular cerebral şi moarte prematură.

Însă, cercetările ulterioare au demonstrat că această problemă ţine mai mult de carnea roşie procesată.

De aceea, trebuie să tindem să nu consumăm prea multe produse afumate, cârnăciori, crenvurşti sau carne prăjită pe grătar. Alături de multe alte alimente, aceste produse sunt suspectate de a avea efecte cancerigene. Cu alte cuvinte, nu trebuie consumate frecvent.

La rândul lor, produsele vegetale tind să ne protejeze împotriva multor bolilor.

Studiile arată că vegetarienii au o greutate corporală mai mică, un nivel mai redus de colesterol şi o tensiune arterială mai scăzută. De asemenea, au un risc mai scăzut de accidente vasculare cerebrale, cancer şi deces din cauza bolilor de inimă, comparativ cu iubitorii produselor din carne.

Pentru a concluziona, fiecare dintre sursele de proteine (produse vegetale şi animale) are plusurile şi minusurile sale. Pentru o dezvoltare armonioasă, în special în ceea ce priveşte persoanele cu o activitate fizică sporită, cel mai bine este să nu excludem din dietă niciuna dintre ele.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință