Promo-LEX: Moldova riscă să rămână fără terenuri agricole din Transnistria

Asociaţia Promo-LEX anunţă că, în cadrul unui forum organizat recent de către administraţia secesionistă din stânga Nistrului, aşa-zisul şef al cabinetului de miniştri de la Tiraspol, Alexandru Martînov, ar fi pus în discuţie statutul juridic al terenurilor agricole din regiunea transnistreană. Acesta a declarat că a venit timpul ca terenurile agricole să fie incluse în circuitul civil, astfel fiind început procesul de ”privatizare” a terenurilor agricole, care acum sunt în proprietate publică. În opinia Promo-LEX acest fapt ar urma să pună în gardă autorităţile Republicii Moldova, chiar dacă liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, susţine necesitatea menţinerii statutului de proprietate publică asupra terenurilor din regiunea transnistreană.

”Este pentru prima dată de la învestirea noului lider de la Tiraspol când se anunţă public despre intenţia privatizării terenurilor agricole din regiune, subiectul fiind unul sensibil atât pentru populaţie, cât şi pentru administraţia secesionistă. Actualmente, terenurile agricole din stânga Nistrului nu pot fi date în proprietate privată, ci sunt date în posesia persoanelor (fizice sau juridice) în baza unor cote valorice”, se menţionează într-o analiză a asociaţiei.

Potrivit analizei Promo-LEX, Tiraspolul ar pregăti fundamentul pentru „privatizarea” terenurilor agricole, care de facto sunt proprietate a Republicii Moldova. Autorităţile constituţionale ale statului ar pierde orice şansă de a mai gestiona aceste terenuri, dacă intenţia de a le înstrăina ilegal se va materializa. O eventuală „privatizare” ar îngreuna situaţia ţăranilor din raionul Dubăsari, împroprietăriţi la sfârşitul anilor '90 de autorităţile constituţionale, ale căror terenuri de circa 6500 de ha au fost practic sechestrate de administraţia de la Tiraspol.

Avocatul de la Tiraspol Stepan Popovski, liderul Mişcării obşteşti pentru apărarea drepturilor funciare şi de proprietate a ţăranilor, a declarat pentru Radio Europa Liberă că partajarea proprietăţii fostelor colhozuri între membrii acestora, în aşa-numitele cote de proprietate, s-a produs la începutul anilor '90, numai că în regiunea transnistreană, ţăranii şi aşa nu au fost împroprietăriţi. Pământul a ajuns pe mâna unor mari producători agricoli, prin contracte de arendă încheiate de autorităţi locale, pentru sume simbolice. În unele cazuri, terenurile ar fi fost date în arendă pe o perioadă de 99 de ani, fără acordul ţăranilor. „Acum se încearcă legalizarea acelor furturi, acelor ilegalităţi comise de putere. Cum la vremea lor au fost privatizate şi întreprinderile de stat, fără participarea populaţiei, pentru sume simbolice. Acelaşi lucru încearcă acum să-l facă cu pământurile. Sunt acţiuni absolut ilegale.”

Fostul vicepremier pentru reintegrare Eugen Carpov susţine că gestul administraţiei de la Tiraspol ar semăna mai mult a provocări. ”Probabil este o reacţie de răspuns pe care Tiraspolul, încercând să-şi arate muşchii, o întreprinde la acţiunile Chişinăului, ultima fiind introducerea controlului mixt la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Este o reacţie absolut alogică pentru că doar tensionează lucrurile şi nu în favoarea populaţiei din stânga Nistrului”, a adăugat Carpov pentru Radio Europa Liberă

Fostul ministru al Agriculturii Valeriu Cosarciuc consideră că autorităţile de la Chişinău ar trebui să se opună vehement privatizării terenurilor fiindcă este proprietatea R. Moldova şi nu a transnistrenilor. ”Privatizarea, înstrăinarea lor este ilegală. Procuratura Republicii Moldova ar trebui să deschidă dosare penale dacă cineva va încerca să facă acest lucru. În cazul în care vor fi privatizate asta ar însemna că noi în vecii vecilor nu avem ce căuta acolo. Terenurile nu vor fi cumpărate de ţărani, ele vor ajunge la Sheriff, adică la bandiţi transnistreni şi ruşi.”

De asemenea şi Promo-LEX atenţionează că, posibilitatea trecerii terenurilor agricole din regiunea transnistreană în circuitul civil, va compromite garanţia de inalienabilitate a teritoriului Republicii Moldova şi, implicit, caracterul indivizibil al statului. Dacă discuţiile şi intenţiile de ”privatizare” a terenurilor se vor materializa, cele 266 mii ha de terenuri agricole vor fi dispersate sutelor sau miilor de dobânditori, care vor pretinde că sunt de bună credinţă, iar Republica Moldova, riscă să rămână fără ele.

În concluzie, Promo-LEX notează că autorităţile moldoveneşti urmează să pregătească un plan clar de acţiuni, coordonat atât la nivel local, cât şi la nivel internaţional, cu privire la procesul de "privatizare" din regiune, deoarece nu va fi corect dacă, printre beneficiarii procesului de ”privatizare”, nu se vor regăsi persoane de bună-credinţă. Totodată, Republica Moldova, în virtutea prevederilor constituţionale cu privire la inalienabilitatea teritoriului, ar urma să se asigure şi să nu admită niciun fel de tranzacţii ce au ca obiect dreptul de proprietate asupra pământului. Mai mult decât atât, în contextul unei vădite lipse de transparenţă în regiunea transnistreană, guvernarea de la Chişinău ar urma să se gândească cum descurajează orice investiţie necoordonată şi neautorizată în regiune, în caz contrar, investitorii urmând să suporte posibilele riscuri.