Proiect de lege UDMR: Deciziile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor CCR, nule de drept
UDMR propune ca deciziile pronunţate de instanţe, prin nesocotirea deciziilor CCR, să fie nule de drept. Această lege s-ar putea aplica şi în materie de admisibilitate a interceptărilor, ceea ce, practic, ar anula dreptul judecătorului de a decide dacă o interceptare efectuată anterior deciziei CCR poate fi păstrată ca probă în dosar sau nu.
Parlamentul României, Senat, şedinţă în plen (Epoch Times România)
Pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Senat a intrat o propunere prin care UDMR cere ca deciziile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor Curţii Constituţionale să fie nule de drept. Propunerea urma să fie dezbătută marţi, însă discuţiile s-au amânat din lipsă de cvorum, relatează Mediafax.
Proiectul propune completarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prin introducerea unui nou articol: "Deciziile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor Curţii Constituţionale sunt nule de drept" şi s-ar putea aplica, potrivit deputatului UDMR Seres Denes, unul dintre iniţiatorii proiectului, şi celor care au fost condamnaţi pe baza interceptărilor.
"Declarându-se neconstituţionale acele articole din Codul de Procedură Penală, iar acele ascultări au fost baza unor hotărâri sau întocmirii unor dosare penale, sigur că şi aceste prevederi ar trebui revizuite pentru a fi puse în concordanţă cu prevederile hotărârii Curţii Constituţionale", a declarat, pentru Mediafax, Seres Denes.
Deputatul a admis însă că, în final, instanţa de judecată este factorul de decizie în cazul revizuirii.
"E o chestiune destul de delicată, fiind vorba despre hotărârile definitive, dar ca şi cale de atac, revizuirea poate fi folosită. Sigur că instanţa va fi cea care va decide acest lucru. Dacă sunt condiţii temeinice, instanţa va decide. (...) Nu numai ascultările sunt baza unei hotărâri a instanţelor de judecată. Sunt conjugate acolo probele. Dacă acestea au fost determinante, sigur – e o problemă", a mai spus Seres Denes.
Iniţiativa legislativă a UDMR mai stabileşte că, în 10 zile de la primirea comunicării unei decizii a CCR, Ministerul Justiţiei va elabora proiectul de modificare a actului normativ constatat ca fiind neconstituţional şi îl înaintează Guvernului. Proiectul poate fi trecut pe ordinea de zi a primei şedinţe de Guvern.
Iniţiatorii mai propun ca, dacă actul normativ este o lege, modificarea propusă de Guvern să fie dezbătută de Parlament în procedură de urgenţă.
Iniţiativa, semnată de deputaţii UDMR Marton Arpad şi Seres Denes, a trecut de Camera Deputaţilor prin aprobare tacită şi a fost avizată negativ de Consiliul Legislativ şi de Guvern.
Dezbaterile din comisii au loc pe fundalul furtunii stârnite de decizia prin care CCR a declarat neconstituţională parte din textul art 142, alin 1 din Codul Penal, în temeiul căruia SRI putea face interceptări în dosare penale.
Decizia a stârnit o adevărată furtună mediatică, ridicându-se întrebarea ce se va întâmpla cu înregistrările din dosarele în curs. Au existat voci care au afirmat că dosarele vor fi dinamitate, altele care au susţinut că interceptările făcute anterior intrării în vigoare a deciziei CCR rămân valabile, căci legea nu se aplică retroactiv.
Potrivit avocatului Gheorghiţă Mateuţ, "CCR a decis doar că nu este constituţional textul (prevederea din Codul de Procedură Penală care le permitea acestora să se ocupe de interceptările din dosarele penale - n.r.) şi că decizia produce efecte cu privire la procesele penale în curs de desfăşurare. Rămâne însă sarcina instanţei de a concretiza aplicarea acestei legi la speţele concrete, respective dacă exclude sau nu, căci Curtea Constituţională nu poate să oblige instanţa să excludă probele, chiar dacă au fost obţinute nelegal. Judecătorul ar putea constata că au fost obţinute nelegal dar că nu au produs vătămarea procesuală şi poate să le menţină''.
