Primul tratat internaţional împotriva traficului de organe umane a intrat în vigoare în primele cinci state

Convenţia Consiliului Europei împotriva traficului de organe umane a intrat în vigoare la 1 martie, în primele cinci state care au ratificat-o până acum: Albania, Republica Cehă, Malta, Republica Moldova şi Norvegia.

Convenţia, primul tratat internaţional care vizează prevenirea şi combaterea traficului de organe umane, a fost semnat de alte şaptesprezece state care nu au ratificat-o încă: Armenia, Austria, Belgia, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Federaţia Rusă, Spania, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Marea Britanie.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a salutat intrarea în vigoare a convenţiei şi a solicitat statelor din Europa şi din afara ei să i se alăture fără întârziere.

"Afacerile murdare ale traficului de organe umane cauzează încălcări grave ale drepturilor omului pe care trebuie să le prevenim şi să le combatem viguros. Aceste infracţiuni sunt deseori comise de grupuri criminale organizate şi au o dimensiune multinaţională. Guvernele ar trebui să ia măsuri rapide şi să coopereze eficient, profitând de cadrul legal pe care îl prevede Convenţia", a declarat secretarul general Jagland.

* * *

Convenţia împotriva traficului de organe umane a fost deschisă spre semnare la 25 martie 2015 la Santiago de Compostela (Spania). Aceasta oferă un cadru cuprinzător pentru a transforma traficul de organe umane într-o infracţiune penală, pentru a proteja victimele şi a urmări pedepsirea infractorilor. Convenţia criminalizează prelevarea ilicită a organelor umane de la donatori vii sau decedaţi şi utilizarea acestora în transplant sau în alte scopuri şi alte acte conexe.

Tratatul prevede, de asemenea, măsuri pentru asigurarea transparenţei sistemelor naţionale de transplant şi a accesului echitabil la transplanturi. Oferă ocazia unei acţiuni concertate la nivel mondial prin armonizarea legislaţiei naţionale şi pune bazele cooperării transfrontaliere.

Traficul de organe umane încalcă drepturile omului şi demnitatea şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice. Acesta este adesea legat de crima organizată transnaţională, care profită de situaţia vulnerabilă a donatorilor şi care apare în contextul incapacităţii ţărilor de a face faţă nevoilor de transplant ale pacienţilor lor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în fiecare an pe piaţa neagră sunt efectuate circa 10.000 de transplanturi.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a descris traficul de organe ca fiind "una dintre cele mai exploatatoare tranzacţii de pe planetă": "Este greu să dăm cifre exacte, dar ştim că tranzacţionarea de organe este foarte bănoasă. Un tânăr din Europa de Est şi-ar putea vinde un rinichi pentru 2.500 de euro. În Ucraina ştim de cazuri în care beneficiarii au plătit până la 200.000 de euro. Aceasta este printre primele zece activităţi ilegale de a face bani din lume, generând în fiecare an o valoare estimată de 1,2 miliarde de dolari în profituri ilegale la nivel mondial.

Se crede că este folosit şi pentru finanţarea terorismului. Numai luna trecută, ambasadorul irakian la ONU a cerut Consiliului de Securitate să investigheze afirmaţiile potrivit cărora Statul Islamic recoltează organe pentru a-şi finanţa campania de terorism", a mai precizat Jagland, care a mai adaugat că "adevaratii câştigătorii din traficul de organe umane sunt grupurile criminale care lucrează în Kosovo, Turcia, Serbia, România, Germania, Spania, Ucraina şi alte state membre atinse de comerţul cu organe umane".