Prima hartă la nivel mondial a râurilor care se formează în urma dezgheţului din Antarctica

Fenomenul de dezgheţ este în creştere alarmantă în ultimele decenii, în diferite părţi ale continentului antarctic, cel mai probabil din cauza schimbărilor climatice.
Cascada unuia dintre râurile descoperite în zonele de coastă din Antarctica
Cascada unuia dintre râurile descoperite în zonele de coastă din Antarctica (Earth Institute)

O echipă internaţională de cercetători a creat prima hartă la nivel mondial a principalelor râuri care transportă apa care rezultă din topirea gheţii, de la masele mari de gheaţă din zona continentală din Antarctica până la coastele sale.

Punctele (în roşu) reprezintă principalele râuri localizate care se scurg spre coasta Antarcticii (Nature)
Punctele (în roşu) reprezintă principalele râuri localizate care se scurg spre coasta Antarcticii (Nature)

O parte din aceste fluxuri erau deja cunoscute, dar două noi studii, publicate în revista Nature, la 13 aprilie a.c., contribuie la îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la dezgheţul din Antarctica şi calculează evoluţia acestuia ca rezultat al schimbărilor climatice.

Unul dintre aceste studii analizează în mod special, felul în care aceste sisteme hidrografice ar putea influenţa banchizele de gheaţă majore care înconjoară continentul, deoarece cercetătorii se tem că acestea s-ar putea prăbuşi, cauzând o creştere catastrofală a nivelului mării la nivel global.

Exploratori şi oameni de ştiinţă au documentat unele fluxuri de topire a gheţii din Antarctica necunoscute până în prezent, în afară de analizele evoluţiei dezgheţului înregistrate de-a lungul ultimelor decenii. Autorii au catalogat sistematic imaginile apei de suprafaţă în fotografiile făcute de aeronave militare începând cu anul 1947 şi în imagini prin satelit începând cu anul 1973. În studiu se discută despre descoperirea a aproximativ 700 de fenomene sezoniere, lacuri interconectate, canale şi fluxuri de apă, care împânzesc continentul peste tot.

Antarctica pierde gheaţă de zeci de ani, deja - deşi cu fluctuaţii semnificative la nivel global - şi experţii nu cunosc cu exactitate importanţa pe care o poate avea acest proces asupra existenţei marilor râuri sau a fluxurilor de apă de suprafaţă. Până în prezent, amploarea acestor râuri - în raport cu gheaţa antarctică totală - este foarte mică, dar procesul poate fi foarte important în deceniile următoare.

Mai mult decât atât, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a lansat săptămâna aceasta noi imagini cu privire la evoluţia fisurii în stratul de gheaţă Larsen C din Antarctica. Pentru a crea aceste imagini, ESA a combinat fotografiile luate de radarul Sentinel-1 în zilele de 7 şi 14 aprilie ale acestui an. Atunci când fisura se va definitiva şi aisbergul se va desprinde, acesta va fi „unul dintre cele mai mari aisberguri cunoscute” a indicat agenţia într-un comunicat.

(ESA)

Imaginile de la ESA pot fi vizionate aici.

Mai multe informaţii: Nature: Widespread movement of meltwater onto and across Antarctic ice shelves, Nature: Antarctic ice shelf potentially stabilized by export of meltwater in surface river, ESA.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință