Preşedintele Iohannis, chemat "să salvgardeze destinul european al României"

Este o situaţie de o gravitate fără precedent, se încearcă periclitarea independenţei procurorilor şi subordonarea puterii judecătoreşti de către cea politică, a tras un semnal de alarmă duminică, în cadrul unui comunicat de presă, un grup de organizaţii neguvernamentale şi grupuri civice, care au solicitat intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis.

"Domnule Preşedinte Klaus Iohannis, sunteţi, conform Constituţiei, singurul mediator chemat să acţioneze atunci când intervine o criză în funcţionarea autorităţilor publice. Mai mult, art. 80 alin. 2 din Constituţie ne spune că sunteţi chemat să vă exercitaţi funcţia de mediator nu numai atunci când există un blocaj sau un dezechilibru între puterile statului, ci şi între stat şi societate. Aţi exercitat această funcţie de mediator în urmă cu un an, când Guvernul se pregătea să legifereze în materie penală. Aţi înţeles atunci mesajul străzii, care reclama că puterea politică încerca să submineze lupta anticorupţie. Cumulate, mesajul dumneavoastră şi cel al străzii au avut suficientă forţă pentru a opri abuzul de la acel moment", se arată în comunicatul citat.

Potrivit organizaţiilor, acum, strada reclamă din nou acelaşi abuz – dar la o scară mult mai amplă: dacă atunci era vorba despre modificarea unui singur articol de lege, acum este vorba despre periclitarea independenţei procurorilor şi despre subordonarea puterii judecătoreşti de către cea politică.

"Este o situaţie de o gravitate fără precedent, sesizată ca atare de numeroase instituţii independente ale statului, instituţii europene, organizaţii profesionale din sistemul judiciar şi parteneri din UE şi NATO. Alături de cetăţenii şi organizaţiile care protestează în stradă, acestea au cerut oprirea modificărilor legilor justiţiei. Considerăm că avem de-a face cu un conflict atât între autorităţile statului, cât şi între stat şi societate, şi apelăm la dumneavoastră pentru a folosi toate instrumentele pe care Constituţia vi le pune la dispoziţie şi ca la un mediator care poate dezamorsa conflictul, astfel încât România să nu devină un proiect blocat, eşuat din punctul de vedere al statului de drept, capturat de reţele infracţionale", au arătat semnatarii apelului.

În acest sens, în concordanţă cu scrisoarea transmisă de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, în data de 22.12.2017, organizaţiile i-au solicitat lui Iohannis să ceară Comisiei de la Veneţia un punct de vedere care să clarifice compatibilitatea cu standardele fundamentale ale statului de drept ale modificărilor aduse celor trei legi ale justiţiei adoptate de Parlament în luna decembrie 2017, respectiv:

- Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor;

- Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;

- Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

"În completarea argumentului nostru, amintim că în ultimul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, asumat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană solicită autorităţilor din România să ceară o opinie Comisiei de la Veneţia în legătură cu modificări ale legilor justiţiei. Or, art. 148 alin. 2 din Constituţie prevede că tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, conform art. 11 din Constituţie, statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte", au punctat organizaţiile.

În opinia lor, a permite acestor legi să intre în vigoare este echivalent cu a admite ieşirea din cadrul dreptului european şi, implicit, din cadrul celui mai important tratat internaţional asumat de România, adică tratatul de aderare la UE.

"Domnule Preşedinte, credem, ca şi dumneavoastră, în destinul european al României. Suntem convinşi că aceste legi maligne ne scot din cadrele juridice şi istorice ale acestui destin. Niciodată funcţia dumneavoastră de mediator nu a fost atât de vitală (în sensul cel mai puternic al cuvântului) decât acum. Credem că, folosind instrumentele constituţionale pe care le aveţi la dispoziţie, puteţi contribui decisiv la stingerea conflictului şi la salvgardarea destinului european al României", au conchis organizaţiile.

Semnatarii apelului: #activAG Piteşti, Acţiunea Civică Galaţi, Asociaţia Aradul Civic, Asociaţia Civică ProFest, Asociaţia Oradea Civică, Comunitatea Vă vedem din Sibiu, Corupţia Ucide, Grupul civic #Insist, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara, Rezist Constanţa, Rezist în Bacău, #Rezist Liguria, #Rezist Milano, Rezist Râmnicu Vâlcea, #REZISTENŢA, România Vie, Ştafeta Steagului Uniunii Europene şi Cuza Vrea Dreptate Iaşi.