Preşedintele Curţii Constituţionale: Cultele religioase din Moldova, pe post de ideologie comunistă

Biserica se implică agresiv în activitatea statului, executivului etc. În pofida ilegalităţilor, autorităţile de la Chişinău nu aplică sancţiuni ci finanţează cultele religioase în schimbul muncii ideologice în perioadele electorale, susţine Tănase.
Alexandru Tănase, preşedintele CCM
Alexandru Tănase, preşedintele CCM (captură foto)

Preşedintele Curţii Constituţionale a Moldovei (CCM), Alexandru Tănase susţine că în cadrul validării scrutinului prezidenţial din noiembrie 2016 Curtea a identificat multiple probleme de sistem în organizarea alegerilor ce ţin de acţiunile manipulatorii a mass media, de exemplu limitarea dreptului la vot a diasporei, iar implicarea bisericii în acest proces a fost una absolut regretabilă. Chiar dacă R. Moldova este un stat laic, cultele se implică constant în activitatea statului, executivului, dar şi în campaniile electorale, înlocuind astfel ideologia comunistă.

“Deal-ul acesta dintre stat şi biserică: noi vă mai ajutăm financiar, iar voi lucraţi pentru noi în campania electorală, el a fost în ultimii 25 de ani. Din păcate s-a constituit aşa o tradiţie prin care bisericile sau cultele noastre religioase au înlocuit partidul comunist şi comsomolul din punct de vedere ideologic”, a declarat preşedintele CCM în cadrul emisiunii televizate "Punctul pe AZi" de la TVR Moldova.

Alexandru Tănase notează că legislaţia în vigoare prevede interdicţii şi oferă o multitudine de instrumente pentru a sancţiona şi împiedica implicarea reprezentanţilor cultelor religioase în procesul electoral, dar care nu au fost utilizate de către autorităţile statului şi nici de către concurenţii electorali, neexistând nici o contestaţie în acest sens în instanţele de judecată.

Era suficient ca autorităţile statului să-şi facă datoria. Dacă autorităţile implicate şi responsabile de procesul electoral sancţionau dur, inclusiv până la suspendarea activităţii unui cult religios, ar fi fost un mesaj foarte bun pentru societate.

“Era cazul ca procuratura, Ministerul Justiţiei şi instanţele de judecată să nu se eschiveze dar să sancţioneze pe cei care au făcut acest lucru. Preotul Marchel Mihăescu care nu este la prima sa abatere: el a insultat o groază de oameni, a manifestat atitudini xenofobe, rasiste, fasciste, extremiste, pe parcursul ultimilor zece ani de zile. El niciodată nu a fost sancţionat.”

Preşedintele CCM a amintit şi despre faptul că în anul 2009 reprezentanţii aceleeaşi grupări au răsturnat menora evreiască din Parcul Central şi la fel nu au fost sancţionaţi, iar atitudinea permisivă a statului care de fapt tolerează asemenea gesturi îi încurajează pe anumiţi reprezentanţi ai clerului să manifeste comportament ilegal.

Amintim că in procesul validării alegerilor prezidenţiale care a avut loc la 13 decembrie 2016, CCM a acceptat argumentele candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu privind implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidenţiale a reprezentanţilor Mitropoliei Moldovei, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob şi sexist în adresa sa. Curtea a menţionat că aceste fapte au fost de notorietate publică fiind confirmate de rapoartele observatorilor naţionali şi internaţionali. CCM a mai reţinut că un asemenea comportament este contrar prevederilor Constituţiei şi a emis o Adresă Parlamentului în vederea instituirii unor mecanisme sancţionatorii prompte şi imediate, inclusiv în ordine penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale.