Presa elveţiană: Guvernul român, îngrozit de întoarcerea sub steagul UE a şefei anticorupţie demise

Jurnaliştii de la Neue Zurcher Zeitung (NZZ), cel mai important cotidian de limba germana din Elvetia, au publicat un articol intitulat "Guvernul român îngrozit de întoarcerea sub steagul UE a şefei anticorupţie demise".

Vă prezentăm mai jos traducerea integrală a materialului, realizată de Laura Codreanu şi Gabriela Mirescu / Rezist Zürich:

"Vara trecută, procurorul anti-corupţie Laura Codruţa Kövesi a fost forţată să plece din funcţie. Acum este candidatul principal pentru postul de Procuror General al UE. Guvernul român face tot posibilul să împiedice desemnarea ei.

În Gvernul României s-a răspândit teama. Politicienii sunt îngroziţi de ameninţătoarea revenire a unei 'răzbunătoare'. Laura Codruţa Kövesi, şefa Autorităţii Anti-Corupţie din România (DNA), care a fost demisă în iulie, este cel mai promiţător candidat pentru noul post de Procuror General al UE. Lista scurtă mai cuprinde şi candidaţi francezi şi germani. Dacă va câştiga concursul ar putea continua de acolo de unde a fost oprită în iulie anul trecut: urmărirea penală a cazurilor mari de corupţie, spălarea banilor şi deturnarea subvenţiilor UE - nu numai în România, ţara sa de origine, ci în întreaga Uniune Europeană.

Ca şefă a DNA, Kövesi a început anchete împotriva celui mai puternic politician din ţară. Ea îl suspectează pe Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul social-democraţilor, de deturnarea unei sume de 21 de milioane de euro, sumă alocată proiectelor rutiere. Kövesi ar putea conduce investigarea cazului şi de la Bruxelles – cu atât mai mult cu cât nu ar mai putea fi deranjată cu represalii şi ameninţări.

Campanie împotriva lui Kövesi

Contra redeschiderii anchetelor penale conduse de Kövesi luptă în prima linie ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader, responsabil de demiterea lui Kövesi anul trecut. Toader a declarat că îi va informa pe omologii săi din UE cu privire la modul abuziv în care Kövesi şi-a condus activitatea pentru a obţine influenţă politică. Guvernul o numeşte pe Kövesi reprezentanta "statului paralel", care, precum Securitatea sub Ceauşescu, hărţuieşte şi şantajează cetăţenii. Pentru a o împiedica pe Kövesi, urmează a fi reluată inclusiv o anchetă închisă privind un posibil plagiat: ea şi-ar fi copiat lucrarea de doctorat, crede Ministrul Justiţiei.

În numirea Procurorului General al UE se pronunţă Parlamentul European şi Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne format din miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE.

Este foarte posibil ca, în mod paradoxal, această campanie românească împotriva lui Kövesi să ajute candidaturii ei, deoarece teama oficialilor români pare un indicator al eficienţei lui Kövesi. Cel puţin în Parlamentul European, nominalizarea ei ar trebui să treacă fără probleme.

În mandatul său de cinci ani la DNA, Kövesi a adus în faţa instanţei de judecată un număr de miniştri, primari, parlamentari şi oameni de afaceri, câţiva ajungând chiar şi în închisoare. Prin aceste acţiuni şi-a creat duşmani puternici în rândurile guvernului (aşa numit) social-democrat. De la victoria electorală la sfârşitul anului 2016, Guvernul a depus eforturi serioase pentru a submina separarea puterilor în stat şi pentru a aduce sistemului judiciar sub control politic. Un rol esenţial îl joacă în acest sens o reformă judiciară, menită a îngreuna urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.

Ministrul Justiţiei Toader i-a cerut, în februarie 2018, preşedintelui Klaus Iohannis să o concedieze pe Kövesi. Motivele invocate au fost că ea şi-ar fi depăşit competenţele, ar fi exercitat presiuni asupra procurorilor şi ar fi făcut declaraţii care ar fi afectat negativ reputaţia României în străinătate. Iniţial Iohannis a refuzat, dar ulterior a fost forţat să facă acest pas printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale. Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că nu ar fi stat în competenţa preşedintelui faptul de a judeca material cererea ministrului justiţiei. El urma doar să o pună în aplicare. Iohannis a eliberat-o din funcţie pe Kövesi în iulie 2018. În ianuarie, ea a făcut apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. În România, îi este refuzată prezentarea cazului în instanţă."

Baschetbalistă si Juristă

Concedierea forţată a procuroarei a provocat reacţii inclusiv la Bruxelles. În raportul său privind situaţia statului de drept în România, Comisia Europeană şi-a schimbat tonul în noiembrie 2018. Raportul a arătat că separarea puterilor este în pericol şi că eliberarea din funcţie a lui Kövesi este o consecinţă directă a unei periculoase concentrări a puterii în mâinile Ministrului Justiţiei. Anterior, sute de mii de cetăţeni demonstraseră în Bucureşti împotriva eroziunii statului de drept.

Laura Codruţa Kövesi s-a născut în 1973 în Transilvania într-o familie român ortodoxă, de jurişti. Numele de familie de rezonanţă maghiară vine de la soţul ei, de care este astăzi divorţată. Fosta jucătoare de baschet, cu o înălţime de 1 metru 85, Kövesi a început după încheierea studiilor o carieră promiţătoare ca procuroare. În 2013 a fost numită şefa Direcţiei Naţionale Anti-Corupţie de către premierul Victor Ponta. Doi ani mai târziu, Ponta a trebuit să demisioneze din funcţia de preşedinte al Partidului Social-Democrat din cauza unei anchete pornite de Kövesi împotriva lui."