Premiul Nobel pentru Fizică 2016 acordat cercetătorilor David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz (video)
Alfred Nobel
Cercetătorii David J. Thouless, de la Universitatea Washington din Seattle, Duncan M. Haldane de la Universitatea Princeton şi J. Michael Kosterlitz, de la Universitatea Brown (SUA) sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică în 2016 "pentru descoperiri legate de tranziţiile topologice de fază şi fazele topologice ale materiei", conform Comitetului Nobel de la Stockholm.
"Nobel, din acest an, a deschis uşa spre o lume necunoscută, unde materia poate asuma stări ciudate", a anunţat Comitetul.
Ei au folosit metode matematice avansate pentru a studia fazele sau stările neobişnuite ale materiei, aşa cum sunt superconductorii, superfluidele sau peliculele magnetice subţiri. Datorită muncii lor de pionierat, oamenii de ştiinţă pot căuta în prezent noi şi exotice stări ale materiei.
"Datorită muncii lor de pionierat, acum se pot căuta noi şi exotice stări ale materiei. Multe persoane au speranţă la viitoare aplicaţii în ştiinţă şi electronica materialelor", a declarat Comitetul Nobel.
Prin utilizarea topologiei ca instrument, câştigătorii au fost capabili să "surprindă experţii".
Materia văzută din punct de vedere topologic depinde de numărul de găuri pe care îl are. Acest lucru a servit pentru a evidenţia proprietăţile sale ca un conductor electric. De aceea, din punctul de vedere al conceptului topologic, un balon şi o ceaşcă fără mâner, cu gaură, sunt egale.
Ei au arătat că, supraconductibilitatea ar putea avea loc la temperaturi scăzute şi au explicat, de asemenea, mecanismul, faza de tranziţie şi ceea ce face ca supraconductivitatea să dispară la temperaturi mai ridicate.
Fizica arată realitatea într-un mod, în schimb fizica cuantică o face în profunzime. Face vizibil ceea ce nu se vede. "Practic, toată materia este guvernată de legile fizicii cuantice. Gaze, lichide şi solide sunt fazele uzuale ale materiei, în care efectele cuantice sunt adesea ascunse prin mişcări atomice întâmplătoare", relatează expoziţia laureaţilor.
La temperaturi extreme, -273 de grade Celsius, materia capătă noi faze ciudate şi se comportă în mod neaşteptat. Fizica cuantică face acest lucru vizibil la nivelul unei lumi în micro-scară.
Cele mai frecvente faze ale materiei sunt: gaz, materia solidă şi lichidă. Cu toate acestea, la temperaturi foarte ridicate sau scăzute, există alte state, mai exotice, plasmă, pe de o parte, şi starea de condens cuantic pe de altă parte.
"Ne întâlnim cu faze de materiale care nu au fost încă pe deplin explorate. Lucruri ciudate se pot întâmpla în frig. De exemplu, rezistenţa întâlnită de toate particulele în mişcare, dintr-o dată încetează. Acesta este cazul atunci când fluxurile de curent electric se scurg fără rezistenţă într-un supraconductor sau atunci când un vârtej într-un superfluid se învârte în mod constant, fără a încetini", citează Comisia Nobel în analiză.
Premiile Nobel în Fizică
Au fost acordate 109 Premii Nobel în Fizică între 1901-2015. Doar 2 premii au fost acordate unor femei, în 1903 (şi 1911 în Chimie), Marie Curie, şi în 1963, Maria Goeppert-Mayer.
La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel şi-a semnat testamentul dând cea mai mare parte din avere pentru premiile Nobel.
Cei trei fizicieni vor primi câte o diplomă, o medalie de aur şi îşi vor împărţi suma de 8 milioane de coroane suedeze (933.000 de dolari). David J. Thouless va primi jumătate din această sumă, în timp ce F. Duncan M. Haldane şi J. Michael Kosterlitz îşi vor împărţi cealaltă jumătate.
