Premierul ungar Orban trimite Bruxelles-ului o factură pentru gardurile de frontieră
Budapesta a cerut Uniunii Europene să acopere o parte din costurile pentru gardurile ridicate la frontiera ungară cu scopul de a opri imigranţii să intre în blocul european. Cererea Budapestei a fost făcută cu câteva zile înainte ca CEJ să decidă în privinţa refuzului Ungariei de a accepta cotele de imigranţi.
Premierul ungar Viktor Orban. (Getty Images)
Premierul ungar Viktor Orban doreşte ca Uniunea Europeană să acopere jumătate din costul măsurilor adoptate de Ungaria pentru apărarea frontierei, a declarat joi guvernul său.
Janos Lazar, şeful biroului premierului Viktor Orban, a declarat reporterilor că gardurile construite la graniţa sudică a Ungariei cu Serbia şi Croaţia “îi protejează pe toţi cetăţenii Europei de afluxul de imigranţi ilegali”.
El a adăugat că a sosit momentul ca blocul european să ajute Ungaria.
“Dacă discutăm despre solidaritatea europeană, atunci trebuie de asemenea să discutăm despre protejarea graniţelor. Solidaritatea trebuie aplicată şi acolo, de asemenea. Şi acea povară trebuie împărţită”.
Guvernul ungar a estimat că Bruxelles-ul ar trebui să achite Ungariei suma de 400 milioane de euro.
În 2015, Ungaria a construit, la graniţa sa sudică cu Serbia, un gard de sârmă ghimpată care este patrulat de soldaţi şi câini. Gardul a fost ridicat ca răspuns la numărul masiv de refugiaţi şi imigranţi care tranzitau la acea vreme teritoriul ungar.
Ulterior, Ungaria a întărit acea barieră cu un gard suplimentar, a construit un alt gard la graniţa cu Croaţia şi a angajat o forţă poliţienească alcătuită din aproximativ 3.000 de aşa-zişi “vânători de frontieră”.
Lupta pentru cotele obligatorii
Solicitarea Budapestei a fost anunţată cu doar câteva zile înainte ca CEJ (Curtea Europeană de Justiţie) să decidă într-un caz intentat de Ungaria şi Slovacia împotriva relocalizării refugiaţilor pe cuprinsul blocului pe baza unor cote obligatorii impuse de UE.
Este posibil ca CEJ să respingă cazul după ce procurorul general al curţii, Yves Bot, a respins argumentele Ungariei şi Slovaciei că respectivele cote sunt ilegale.
Cele două ţări est-europene – susţinute de Polonia – au dorit ca CEJ să anuleze planul UE anunţat în 2015 pe baza căruia fiecare stat membru trebuie să primească un anumit număr de refugiaţi pentru a reduce presiunea pe Italia şi Grecia, principalele puncte de intrare în Uniune a refugiaţilor şi imigranţilor.
Tabere controversate
Orban este un opozant dur al imigraţiei din Orientul Mijlociu şi timp de mulţi ani a depus eforturi împotriva imigraţiei. Retorica sa este bine primită de alegătorii partidului său de aripă dreapta.
În 2015, sute de mii de persoane care au fugit de războaiele şi sărăcia existente în anumite părţi ale Orientului Mijlociu şi Africii au trecut prin Ungaria în drumul lor spre vestul Europei.
Construirea gardurilor de frontieră ale Ungariei a fost criticată dur de Bruxelles la acea vreme, deşi alte state membre UE au luat măsuri similare ulterior.
În prezent, în Ungaria locuiesc mai puţin de 700 de imigraţi, şi aproximativ 430 dintre ei sunt ţinuţi în două tabere de detenţie controversate şi sub pază strictă la graniţa cu Serbia.
