Pragul pentru abuz în serviciu. Tudorel Toader nu dezarmează în faţa răspunsului Comisiei de la Veneţia
Deşi Comisia de la Veneţia a confirmat oficial că pragul înalt pentru abuz în serviciu - sintagmă folosită într-un raport de care s-au folosit atât CCR cât şi Florin Iordache - nu este unul de natură financiară, Tudorel Toader insistă în căutarea unui "prag rezonabil", evident, financiar.
Tudorel Toader (Mihuţ Savu / Epoch Times)
Standardele Comisiei de la Veneţia reprezintă repere interpuse în controlul de constituţionalitate, însă legea naţională are cel puţin alte două repere, Constituţia naţională şi prevederile europene, a susţinut, marţi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la scurt timp după ce, la solicitarea Adevărul, Comisia respectivă a spulberat mitul vehiculat în argumentaţiile în favoarea pragului pentru abuz în serviciu, arătând că pragul la care s-a referit într-un raport invocat inclusiv de CCR nu e unul financiar, ci ţine de natura faptei.
Deloc dezamarmat însă de răspunsul Comisiei de la Veneţia, Toader a susţinut marţi că în elaborarea legii care se referă la abuzul în serviciu va ţine cont de cele trei repere şi va găsi un prag rezonabil. De asemenea, Toader a ţinut să sublinieze că el personal este membru titular al Comisiei de la Veneţia, relatează stiriletvr.ro.
"Standardele comisiei sunt standardele specifice statului de drept, ale democraţiei europene, marea democraţie, din care ne bucurăm că facem parte. Standardele Comisiei de la Veneţia reprezintă repere interpuse în controlul de constituţionalitate.
Legea naţională, internă are cel puţin alte două coordonate - legea trebuie să respecte exigenţele Constituţiei pe de o parte, iar în legea naţională trebuie transpuse prevederile directivelor europene, cu respectarea specificului naţional şi luând în considerare marja de apreciere pe care o are legiuitorul prin urmare concluzionăm: Avem standardele comisiei - standarde de referinţă, avem deciziile Curţii Constituţionale care sunt obligatorii pentru mine ca ministru, pentru dumneavoastră şi pentru legiuitor şi avem în acelaşi timp directiva UE din 2016 care se referă la prag. Răspunzându-vă - trei repere - caut acel prag rezonabil.
Vom respecta cele trei repere privind standardele naţionale şi standardele europene şi vom adapta legislaţia în acord cu acestea coroborate în complementaritatea lor", a reiterat Tudorel Toader.
Reamintim că, în 2013, Comisia de la Veneţia a întocmit un raport privind modul în care este reglementată la nivel european infracţiunea de abuz în serviciu. Documentul conţinea, printre altele, două puncte de interes pentru judecătorii CCR: ''Prevederi penale naţionale prea largi şi prea vagi privind abuzul în serviciu pot fi problematice" şi ''Prevederile naţionale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt".
Interpretând aceste două concluzii, Curtea Constituţională a României a decis că definiţia infracţiunii de abuz în serviciu este constituţională doar în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte defectuos" se înţelege "prin încălcarea legii". Ulterior, Florin Iordache a introdus în OUG 13 un prag de 200.000 de lei, iar judecătorii Curţii Constituţionale au plasat la Parlament sarcina stabilirii unul prag.
Recent, cum raportul a tot fost invocat în favoarea introducerii unui prag înalt, Adevărul a cerut lămuriri Comisiei de la Veneţia, aceasta confirmând că pragul înalt nu este în niciun caz unul financiar, ci se referă la infracţiuni grave împotriva proceselor democratice, decisivă fiind natura faptei.
