Pragul la abuzul în serviciu. Camelia Bogdan: DNA greşeşte. Lasă oportunitatea conceperii unui mecanism infracţional

Decizia Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit introducerea de către Parlament a unui prag valoric la abuzul în serviciu încalcă standardele internaţionale şi ar trebui alertată comunitatea internaţională şi în această privinţă, a atras atenţia, în cadrul unui interviu acordat Revistei 22, fosta judecătoare Camelia Bogdan.

"România poate fi chemată în faţa unor instanţe internaţionale, în măsura în care nu-şi aduce la îndeplinire obligaţiile pe care şi le-a asumat prin ratificarea Convenţiei de la New York. Vorbim despre Convenţia ONU împotriva corupţiei, ratificată de România prin Legea 365/2004. Nu spune acolo că am voie să fur sau am voie să comit un anumit abuz în serviciu până la un anumit prag. Infracţiunile de abuz în serviciu sunt infracţiuni de corupţie, în sensul acestei convenţii", a declarat Camelia Bogdan.

Întrebată care sunt entităţile care ar putea fi sesizate, fosta judecătoare a replicat:

"Cred că ar trebui sesizat Secretariatul General al ONU cu privire la faptul că, în România, se încearcă a se legifera acest prag valoric la abuzul în serviciu. Ar mai putea fi alertată şi Comisia Europeană şi sesizat, în plus, şi Secretariatul General al Consiliului Europei."

În privinţa pragului la abuzul în serviciu, DNA a propus că, dacă totuşi se stabileşte, să fie egal cu salariul minim. Parchetul General a arătat, însă, că nu este oportun.

"Dacă s-ar merge pe varianta DNA, se poate ajunge la altceva, anume ca respectiva pagubă să se producă în tranşe, adică să se săvârşească mai multe fapte generatoare de prejudicii prin care să nu se depăşească salariul minim pe economie. S-ar structura posibilitatea săvârşirii unor infracţiuni. Se lasă, astfel, oportunitatea conceperii unui mecanism infracţional prin care să se pună în operă această infracţiune de abuz în serviciu. Cred că este eronată poziţia DNA", a opinat Camelia Bogdan.

Pentru a citi integral interviul intraţi aici.