Polonia cere NATO să îşi mărească prezenţa militară în estul Europei

Preşedintele polonez Andrzej Duda (st) dă mâna cu omologul său eston Toomas Hendrik Ilves în timpul întâlnirii lor din Tallinn, Estonia, 23 august 2015.
Preşedintele polonez Andrzej Duda (st) dă mâna cu omologul său eston Toomas Hendrik Ilves în timpul întâlnirii lor din Tallinn, Estonia, 23 august 2015. (Captură Foto)

Preşedintele polonez Andrzej Duda a cerut Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) să îşi mărească prezenţa militară în estul Europei, în încercarea de a descuraja ameninţările din partea Rusiei.

“Forţele aliate ar trebui să fie prezente la frontierele actuale ale NATO. Aceasta este propunerea mea şi partenerii noştri ar trebui să o ia în considerare”, a declarat Duda. “Avem nevoie de o prezenţă mai mare din partea NATO în această parte a Europei.”

El a făcut aceste remarci duminică în timpul unei întâlniri cu omologul său eston Toomas Hendrik Ilves în capitala estonă Tallinn.

Ulterior în aceeaşi zi, Duda s-a întâlnit cu premierul eston Taavi Roivas.

Conform rapoartelor, liderul polonez plănuieşte să viziteze Marea Britanie, SUA şi Germania în viitorul apropiat cu scopul de a convinge liderii acelor ţări să creeze baze militare în regiune, invocând temeri legate de renaşterea unor “tendinţe imperialiste”.

“Cerem şi aşteptăm ca aliaţii prieteni să amplaseze unităţi militare şi armament în teritoriile care constituie astăzi flancul estic al Alianţei”, a susţinut Duda.

Ilves a declarat că susţine campania lui Duda pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale NATO în estul Europei, adăugând că acest lucru va avea un efect de descurajare în faţa oricărei posibile agresiuni.

“Am spus-o şi o voi mai spune. Dacă securitatea noastră este garantată, atunci acest lucru ar putea descuraja pe oricine să desfăşoare o posibilă agresiune”, a declarat Ilves, făcând o referire la ameninţările prezentate de Moscova la securitatea şi stabilitatea regiunii.

În martie 2014, peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia, într-o mişcare condamnată pe plan internaţional ca o încălcare a legii internaţionale.

Relaţiile dintre Rusia şi Occident s-au deteriorat şi mai mult după ce Ucraina a lansat operaţiuni militare în aprilie 2014 pentru a opri protestele separatiste pro-ruse din estul Ucrainei. Conflictul care a urmat a luat până în prezent vieţile a peste 6.500 de oameni.

NATO şi Kievul acuză Moscova de susţinerea forţelor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei. Rusia neagă acest lucru şi susţine, la rândul ei, că NATO este responsabilă de intensificarea crizei şi violenţelor din Ucraina.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.