Petarde, bolovani şi îmbrânceli la protestul extremiştilor maghiari din Târgu Mureş

(ATTILA KISBENEDEK / AFP / Getty Images)

Cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, aproximativ 3.500 de manifestanţi au participat luni seară, la Târgu Mureş, la comemorarea secuilor ucişi în 1854, cerând totodată autonomia Ţinutului Secuiesc, precum şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Cum o parte dintre protestatari erau extremişti, lucrurile au degenerat, forţele de ordine fiind atacate cu pietre şi petarde.

Odată cu manifestanţii paşnici au ieşit din case şi extremiştii maghiari, acoperiţi cu cagule care strigau tot felul de slogane antiromâneşti „Să piară Trianonul”, „Ţinutul Secuiesc nu este România”, „Autonomie” sau „Ţiganilor, plecaţi acasă!”. Forţele de ordine i-au ţinut cu greu în frâu, iar îmbrâncelile nu au lipsit de la eveniment.

De la eveniment nu au lipsit liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi cei ai Organizaţiei 64 de Comitate.

„Uite cine participă la mitingul anti-românesc de la Târgu Mureş: Vona Gabor în persoană, cu naziştii lui cu tot”, anunţa luni seară deputatul PSD Bogdan Diaconu.

Preşedintele CNS, Izsak Balasz, organizatorul manifestării, a citit o proclamaţie în care se evidenţiază faptul că obiectivul organizaţiei este soluţionarea situaţiei juridice a Ţinutului Secuiesc prin intermediul dialogului şi colaborării. Acesta a precizat că are speranţa că noul guvern va arăta mai multă deschidere, adăugând că în scurt timp va iniţia un dialog între Guvern şi reprezentanţii Ţinutului Secuiesc pe subiectul viitorului regiunii.

"Accentuăm din nou: autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu lezează integritatea teritorială şi suveranitatea României, nici interesele locuitorilor români din regiune şi nici Constituţia României. Solicităm ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, solicităm garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, solicităm ca autorităţile române să înceteze de îndată lupta împotriva simbolurilor secuieşti, hărţuirea şi ameninţarea secuilor şi maghiarilor, dar şi ca guvernul să înceapă dialogul referitor la statutul Ţinutului Secuiesc", a declarat Balasz, potrivit Mediafax.

Indignarea lui Bogdan Diaconu

Deputatul PSD Bogdan Diaconu şi-a manifestat indignarea faţă de protestul extremiştilor.

„Cât vom mai tolera? Uite ce ne-au strigat extremiştii maghiari la Târgu Mureş în această seară: "Opincari, plecaţi acasă!", "Să piară Trianonul!", "Ţinutul Secuiesc nu e România!", "În Bucureşti toţi sunt ţigani!" Cum răspundem, români? Mai rău, extremiştii i-au atacat pe jandarmi cu petarde şi au încercat să-i provoace la violenţă, printre manifestanţi numărându-se membrii organizaţiilor maghiare neo-naziste”, a subliniat acesta.

De altfel, deputatul susţine că aceasta nu va fi singura manifestare anti-românească din această săptămână a celor care trăiesc la noi în ţară, dar vor în altă parte.

„Iar se agită autonomiştii maghiari, fac mitinguri neautorizate şi agită apele la Târgu Mureş. De altfel, de azi înainte, vom asista la o săptămână de manifestări anti-româneşti care vor culmina sâmbătă, pe 15 martie, de ziua maghiarilor. Veţi vedea steagul Ungariei şi al secuilor peste tot şi veţi auzi cum plâng unii şi alţii după Budapesta. O săptămână a dezgustului şi a lipsei de bun simţ al celor care trăiesc în această ţară, dar nu-i vorbesc limba şi se cer altundeva”, a adăugat acesta.

Bogdan Diaconu a declarat că are o veste proastă pentru cei care preferă să se uite în altă parte: „extremiştii maghiari au depăşit orice limită luni seara la Târgu-Mureş, au încercat să provoace la violenţă, au strigat lucruri oribile despre România şi despre români, şi s-au manifestat în cel mai neo-nazist mod cu putinţă. Mă simt îndreptăţit acum să atrag atenţia că dacă nu punem forţa legii să oprească autonomismul, el va duce la violenţe împotriva românilor şi asuprirea acestora ca pe timpurile horthyste, care sunt un ideal pentru extremiştii maghiari”.

Acesta a evidenţiat că la miting s-au adunat toate grupările extremiste posibile, respectiv Garda Maghiară, interzisă până şi în Ungaria, Jobbik cu Vona Gabor în frunte, Mişcarea celor 64 de Comitate, şi de aceea s-a şi ajuns la provocarea jandarmilor şi la jignirea trecătorilor şi a jurnaliştilor.

„A existat cu siguranţă dorinţa de a-i face pe jandarmi să răspundă în forţă pentru a da amploare mitingului ilegal şi a acuza asuprirea din partea statului român, exact cum s-a întâmplat cu ultraşii maghiari la Bucureşti la meciul România-Ungaria. Asemenea manifestări vor fi tot mai dese în perioada următoare, pe fondul neliniştilor din Ucraina, dar şi al alegerilor din Ungaria. Autorităţile române nu mai pot să asiste ca simpli spectatori la organizarea unor asemenea atacuri la adresa statalităţii noastre, pentru că lucrurile nu se vor opri aici”, a adăugat Diaconu.

Politicianul a propus interzicerea prin lege a tuturor formelor de manifestări extremiste de acest fel, însă nu a existat voinţa politică de a pune capăt acestui „fenomen grav” sau poate că factorii de decizie încă „nu realizează pericolul autonomist maghiar”.

„Am propus interzicerea nu doar a manifestărilor extremiste, ci şi a partidelor care le organizează, aşa cum ar fi şi normal, precum şi interzicerea partidelor care aduc atingere Constituţiei. În felul acesta, am tăia răul din rădăcină şi le-am oferi extremiştilor locul cuvenit: în ilegalitate”, a explicat acesta.

Diaconu este de părere că din cauză că înţelegem prost libertatea şi toleranţa, asistăm la ameninţarea la adresa românilor în ţara lor, exact cum s-a întâmplat şi la Bucureşti la venirea huliganilor maghiari.

„Nu mai avem loc în ţara noastră de câţiva descreieraţi care visează la Ungaria Mare şi la statul lui Horthy. Cum credeţi că s-au simţit românii din Târgu Mureş când bandele de extremişti veniţi de aiurea le strigau luni seara în oraşul lor: "Opincari, plecaţi acasă!", "Să piară Trianonul!", "Ţinutul Secuiesc nu e România!", "În Bucureşti toţi sunt ţigani!"?”, a precizat deputatul revoltat.

Cele două proiecte de lege de interzicere a extremismului, manifestărilor de acest tip şi partidelor care încalcă prevederile Constituţiei au fost respinse sub pretextul că există deja legi în acest sens, a informat acesta.

„Dacă există, de ce nu sunt aplicate? Românii din Transilvania se simt părăsiţi de statul român la fel ca românii din afara graniţelor, iar acesta este un lucru de o gravitate fără seamăn. Cât de grav vi se pare mitingul extremist maghiar de la Târgu-Mureş şi ce măsuri trebuie luate împotriva autonomiştilor?”, a întrebat Bogdan Diaconu.

UDMR susţine autonomia Ţinutului Secuiesc

În opinia noului ministru al Mediului Attila Korodi, autonomia teritorială a ţinutului secuiesc reprezintă o "dezvoltare normală pentru comunitatea maghiară din România", motriv pentru care UDMR susţine acest demers.

"Vă spun sincer, suntem pro pentru că din 1992 e în programul politic al UDMR. Nu e ceva... un lucru absurd. Este foarte palpabil si pentru noi asta înseamnă o dezvoltare normală pentru comunitatea maghiară. Să putem să avem aceste instrumente pentru că noi vrem să contribuim la dezvoltarea României cu tot ce putem mai bun", a declarat Attila Korodi la Realitatea TV.

"Noi credem în subsidiaritate, suntem creştini democraţi - să dai instrumente celor care prin acele instrumente decizionale pot să ia decizii mai bune. Şi asta credem noi, credem că sunt anumite zone în care deciziile locale sunt mai bune decat o decizie centralizată", a adăugat acesta.