Peste 180 de persoane aduse în Capitală pentru audieri în dosarul "Fraudă la referendum"

Conferinţă de presă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În imagine, Liviu Dragnea
Conferinţă de presă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În imagine, Liviu Dragnea (Epoch Times România)

Peste 140 de persoane din Gorj şi 43 din Vrancea sunt aduse, vineri, cu autocarele în Capitală, pentru a fi audiate ca martori în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, în care este judecat inclusiv vicepremierul Liviu Dragnea, şeful de campanie electorală al PSD.

Potrivit Mediafax, cele 140 de persoane din Gorj au mai fost audiate ca martori şi în 2012, anchetatorii stabilind atunci la momentul respectiv mai mulţi alegători din cele două localităţi nu veniseră la secţiile de votare, dar figurau prezenţi pe listele electorale.

Conform unor surse din cadrul Poliţiei Judeţene Gorj, martorii au fost citaţi anterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a se prezenta la audieri, la Bucureşti, însă niciunul dintre aceştia nu a venit, motiv pentru care magistraţii au emis mandate de aducere pe numele lor.

Având în vedere numărul mare al celor citaţi, procesul a fost mutat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care judecă dosarul referendumului, la Curtea Militară de Apel, unde este mai mult spaţiu.

Dosarul "Fraudă la Referendum, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, a fost înregistrat la ÎCCJ în 7 octombrie 2013 iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Cazul, în care sunt implicaţi preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi observatori din partea unor ONG-uri, precum şi membri de partid care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea, este unul de notorietate. Procurorii DNA au constatat că pe listele electorale erau zeci de semnături falsificate care vizau persoane plecate în străinătate, în vârstă, bolnave, nedeplasabile, sau chiar decedate.

La termenele precedente, martorii audiaţi în dosar au susţinut în faţa magistraţilor că, deşi semnăturile lor există pe listele electorale, nu au votat, unii dintre ei chiar precizând că în ziua cu pricina erau plecaţi din ţară. Un martor a afirmat că nici el, nici soţia şi fiica lui nu au fost la vot, dar în dreptul numelor lor apăreau semnături. Alţi martori au precizat că au votat la referendum, însă nu la secţiile de votare la care sunt arondaţi, ci în localităţile în care se aflau în acea zi, astfel că semnăturile lor nu trebuiau să se găsească pe listele de votare din judeţul Teleorman.

Dosarul „Fraudă la Referendum”

La 6 septembrie 2012, Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosar fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie 2012, care să garanteze validarea acestuia, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Dragnea ar fi creat şi coordonat un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul, din anchetele procurorilor DNA reieşind că acesta ar fi folosit 10 metode diverse în scopul fraudării votului - precum votul multiplu, turismul electoral, dar şi falsificarea de semnături.

Procurorii susţin că principalul obiectiv al acţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea este sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center, sistemul fiind conceput pe trei nivele, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.

Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare. Dragnea ar fi fost susţinut în fraudarea Referendumului de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, judeţele monitorizate de procurori.

Conform rechizitoriului prezentat de DNA, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau preşedinţii de secţii de votare, aceştia intrau în acţiune şi duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.

Cu ajutorul sistemului informatic, Liviu Dragnea a transmis mesaje preşedinţilor de secţie şi preşedinţilor filialelor PSD. Procurorii arată că fizic mesajele nu erau tastate de Dragnea, dar el elabora mesajele şi aproba trimiterea lor prin sistem. Dragnea a trimis mesaje precum: "Pentru fiecare secţie se va face o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot. Daţi-o membrilor PSD şi PNL să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze".

Organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe! Aveţi decât 38% prezenţă în Alexandria", le spunea Dragnea subalternilor, potrivit interceptărilor DNA.

Conform rechizitoriului, aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: prima informaţie este prezenţa la urne, iar o a doua informaţie este numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA şi NU din fiecare secţie de votare. În sistem s-au înregistrat peste 4.000 de mesaje conţinând date privind voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.

Liviu Dragnea a transmis procurorilor un memoriu prin care pretinde că este nevinovat, afirmând că acuzaţiile procurorilor DNA sunt nefondate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne