Perseverenţa învinge. Cu un pas mai aproape de demolarea unui bloc ridicat ilegal

De ani de zile, cetăţenii din Giurgiului 164, Bucureşti, trăiesc un adevărat calvar, pe spaţiul verde dintre blocurile lor răsărind clădiri ilegale. După ani de procese, oameni sunt acum mai aproape de a demola un imobil care le ia lumina din case. Demolarea nu doar că le va rezolva lor problema, dar va şi crea un precedent de nepreţuit pentru bucureşteni.
Blocul a cărui demolare au obţinut-o cetăţenii din Giurgiului 164
Blocul a cărui demolare au obţinut-o cetăţenii din Giurgiului 164 (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Cetăţenii din Şoseaua Giurgiului 164, sector 4, au obţinut o nouă victorie în lupta pentru a-şi recâştiga spaţiul verde de lângă blocuri. Mai exact, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat în această săptămână decizia prin care Tribunalul Bucureşti dispunea demolarea unei clădiri ridicate ilegal la doar două lungimi de braţ de geamurile vecinilor. Demolarea cade în sarcina antreprenorului care deţine blocul, iar hotărârea este definitivă.

"Dispune anularea autorizaţiei de construire nr. 460-G din 15.10.2012 eliberată de Primarul Sectorului 5 Bucureşti. Dispune obligarea pârâtului Bălţăteanu Silviu la desfiinţarea lucrărilor realizate în temeiul autorizaţiei de construire nr. 460-G din 15.10.2012 şi aducerea terenului la starea existentă înainte de începerea lucrărilor", se preciza în soluţia Tribunalului Bucureşti, la care proprietarul blocului ridicat ilegal a făcut recurs, respins marţi de Curtea de Apel.

Dacă blocul ridicat cu încălcarea legislaţiei în vigoare va fi dărâmat, acest lucru va crea un precedent cu totul special, de natură să-i facă pe cei ce construiesc ilegal să se gândească bine înainte de a o face. Reamintim că, deşi Capitala s-a umplut de puzderie de imobile construite fie fără autorizaţie de construcţii, fie sfidând pur şi simplu cele mai elementare norme de urbanism şi de bun simţ, până acum singura clădire demolată a fost o vilă ridicată în apropierea marcajului de siguranţă a unei porţiuni din pista modernizată a Aeroportului "Aurel Vlaicu" Băneasa, eveniment ce s-a petrecut în 2008. Cel mai notabil exemplu de clădire care este încă în picioare, deşi există hotărâre definitivă şi irevocabilă vizând demolarea ei, este Cathedral Plazza. O listă cu alte clădiri într-o situaţie asemănătoare poate fi accesată aici

Pentru ca blocul - a cărui ridicare a fost un coşmar şi care continuă să le ia lumina în case - să nu se adauge şi el la lista celor care rămân neatinse deşi instanţa a dispus demolarea lor, cetăţenii anunţă că îşi vor continua lupta pentru a crea precedentul atât de necesar.

"O să îl executăm silit (pe dezvoltator), o să mergem la executorul judecătoresc şi dacă nu demolează, vom deschide altă acţiune să demoleze Primăria", a declarat, pentru Epoch Times, dna Luminiţa Şandru, cea care a iniţiat procesul.

De ce este nevoie de implicarea cetăţenilor? Pentru că autorităţile nu fac nimic. Dna Şandru reaminteşte că pentru blocul cu pricina şi încă un altul ridicat tot de Băltăţeanu pe spaţiul verde din Giurgiului 164 mai există două decizii de demolare pronunţate de instanţă în procese intentate de Inspectoratul de Stat în Construcţii şi, cu toate acestea, imobilele sunt încă în picioare, Primăria sector 5 (emitenta autorizaţiei de construire) nemişcând un deget pentru a-l obliga pe proprietar să le demoleze.

Cele două blocuri din Şoseaua Giurgiului 164 care ar urma să fie demolate.
Cele două blocuri din Şoseaua Giurgiului 164 care ar urma să fie demolate. (Eugen Horoiu/Epoch Times)

"Deci avem două dosare, este dosarul 8694/302/2016 din 30.09.2016 definitivă şi mai e încă un dosar 8695/302/2015 hotărâre definitivă în 12.09.2016, e vorba de decizia definitivă a ISC-ului cu cele două autorizaţii, la blocul din faţă şi la blocul din spate (ale lui Bălţăteanu n.r.). Iar instanţa a decis ca Bălţăteanu să demoleze cele două clădiri şi obligă Primăria Sectorului 5 să pună în aplicare deciziile instanţei definitive în termen de 3 luni. Adică să urmărească dacă Bălţăteanu a desfiinţat sau nu lucrările conforme", declară Luminiţa Şandru.

Pe decizia pronunţată în procesul ISC-ului cetăţenii nu au putut să intervină, dar acum, că au câştigat propriul proces, dna Şandru promite că va face tot ce ţine de dânsa pentru ca imobilul ilegal să fie dărâmat, inclusiv să dea Primăria în judecată şi să încerce să facă chetă printre locuitorii din blocurile afectate pentru ca oamenii să plătească ei o firmă de demolare, urmând să îşi recupereze ulterior banii.

"Dau în judecată Primăria de data asta. (...) Dacă nu (tot nu se demolează n.r.), n-am ce să fac, o să fac o chetă, o să fac într-un fel să o demolez eu – noi cetăţenii", spune Luminiţa Şandru.

Context

Reamintim că circa 200 de familii ce locuiesc în cvartalul din Giurgiului 164 trăiesc un coşmar de ani de zile. Practic, zona în care sunt amplasate blocurile lor a fost împărţită arbitrar între sectoarele 4 şi 5, iar pe spaţiul verde din jurul blocurilor lor, varii investitori, printre care şi Silviu Bălţăteanu, au început să ridice blocuri de locuinţe, să crească găini, gâşte şi porci, în tot acest timp autorităţile locale pasându-i pe cetăţenii exasperaţi şi disperaţi de la una la alta.

Merită precizat că în 2014, când oamenii au avut "îndrăzneala" să îl dea în judecată pe Bălţăteanu care-şi ridica al doilea bloc lângă geamurile lor, afaceristul a adus în clădirea pe care o avea în construcţie, o ceată de rromi. Aceştia au făcut grătare, au ars pet-uri şi au pus manele până la ora patru din noapte, spre exasperarea oamenilor, dispărând din zonă abia după căderea frigului. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

Coşmarul locuitorilor din Giurgiului a început însă înainte poveştii cu Bălţăteanu, mai exact de la retrocedarea a 10.500 mp (terenuri ce reprezintă toate spaţiile verzi dintre blocuri) de către cunoscutul revoluţionar Romeo Raicu, la vremea respectivă Secretar General la Prefectura Bucureşti, ulterior devenit consilier din partea P.N.L la sectorul 4.

Cei 10.500 de mp reprezentând spaţiul verde dintre blocurile de pe Şos. Giurgiului au fost retrocedaţi nu printr-o hotărâre a comisiei Municipiului Bucureşti de aplicare a fondului funciar nr. 18/1991, aşa cum prevede legea, ci printr-un ordin al prefectului, conform articolului 36 aliniatul ultim din legea nr. 18/1991, republicată. Terenul retrocedat este împărţit în mai multe loturi, care reprezintă toate spaţiile verzi dintre blocuri.

Terenurile apar în registrul spaţiilor verzi ca "spaţii verzi aferente condominiului de locuit", iar ordonanţa 195/2005 completată cu ordonanţa 114/2007 prevede, la articolul 171, că schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi indiferent că figurează sau nu ca atare în documentaţiile urbanistice, este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora. Mai mult decât atât, legea 24/2007 completează categoriile de spaţii verzi, incluzând în acestea spaţiile verzi dintre blocuri.

Cu toate acestea, legea nu a contat, diferiţi investitori începând să ridice în curtea de pe Şoseaua Giurgiului 164 blocuri de locuinţe, Cum cele două primării de sector (de altfel emitente ale autorizaţiilor de construire în baza cărora investitorii au construit pe spaţiul verde) nu au făcut nimic pentru a rezolva situaţia, cetăţenii s-au adresat instanţei, Tribunalul Bucureşti dispunând prin decizia 6904/19.10.2015 că terenurile aferente cartierului rezidenţial sunt incluse în limita sectorului 4. Cu toate acestea, Primăria Sector 5 nu s-a jenat să dea o nouă autorizaţie pe spaţiul din sector 4. Dar aceasta este altă poveste, despre care puteţi citi aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne