'Păşind în Schengen', o iniţiativă de solidarizare cu România şi Bulgaria

(photos.com)

În replică la decizia din martie 2013 de a amâna aderarea României şi Bulgariei la Schengen, sub ameninţarea unui veto german, un grup de tineri a decis să lanseze o iniţiativă de solidarizare cu cetăţenii români şi bulgari, scrie Raluca Beşliu, masterandă română la Universitatea Oxford, la rubrica 'Op-Ed' a publicaţiei Digital Journal.

Scopul iniţiativei, intitulată 'Păşind în Schengen', este de a asigura acceptarea României şi Bulgariei în acest spaţiu cât mai curând posibil. Iniţiativa este în prezent axată pe creşterea gradului de conştientizare cu privire la motivele din spatele deciziei de amânare, pe ştirile ulterioare pe această temă, precum şi pe informarea în privinţa Acordului Schengen şi a obligaţiilor pe care le presupune de statutul de membru.

'Schengen este un subiect vast, iar Acordul afectează în mod direct şi indirect multe ţări şi pe cetăţenii acestora. Cu toate acestea, o ceaţă densă înconjoară subiectul şi multe decizii sunt confuze şi lipsite de transparenţă. Cred că în democraţia pe care toţi ne-o dorim, deciziile ar trebui să poată fi puse sub semnul întrebării, explicate în mod corespunzător şi înţelese. Atunci când acest lucru nu se întâmplă, ar trebui să se ia o poziţie', sublinia Amelia Gheorghiţă, unul din liderii iniţiativei.

Decizia de a concentra proiectul pe România şi Bulgaria, care au făcut prima încercare de a adera la Schengen în 2011, provine din faptul că amânarea a fost motivată mai degrabă de criterii politice decât de eşecul celor două ţări de a îndeplini standardele de aderare.

Spre exemplu, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a invocat drept principale motive pentru a întârzia aderarea problemele de corupţie şi judiciare cu care se confruntă cele două ţări din Europa de Est.

În mod ironic, remarcă semnatara articolului, dacă ar fi să luăm în considerare criteriile extrem de subiective menţionate de către ministrul german, unii dintre membrii spaţiului Schengen nu ar fi aderat niciodată. Acestea nu sunt, totuşi, criteriile principale pe baza cărora decizia de aderare la Schengen trebuie luată. Mai degrabă, explică ea, aspectele tehnice, cum ar fi cooperarea poliţienească şi protecţia datelor cu caracter personal, joacă un rol important.

De fapt, România şi Bulgaria au investit substanţial în securizarea frontierelor, astfel încât să îndeplinească toate criteriile tehnice cheie şi să fie admise. 'Restul este politică, doar criterii politice', după cum a explicat şi ambasadorul Ungariei în România, Fuzes Oszkar.

Într-adevăr, 2013 este un an electoral în mai multe ţări europene. În acest context, remarcă autoarea, specularea temerilor legate de imigranţi, în special într-o perioadă de criză economică profundă, şi demonstrarea capacităţii personale de a împiedica'invadarea' spaţiului naţional arată bine pe CV-ul oricărui politician ambiţios.

De fapt, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, şi-a arătat îngrijorarea că, după aderarea României şi Bulgariei la Schengen, un val de oameni săraci, în special romi, dar şi cetăţeni din afara UE care pot ajunge în Uniune din şi prin cele două ţări din Europa de Est, ar putea migra în Germania în căutarea unui sistem de asistenţă socială mai bun.

O atare atitudine - scrie Beşliu - nu reprezintă decât o speculare a temerilor privind 'invazia imigranţilor săraci', care vin să fure locurile de muncă şi ajutoarele sociale de la societatea gazdă. A fost însă suficient ca Germania se pronunţe - cu sprijinul Finlandei - decizia sa de a invoca dreptul de veto şi suficient pentru a împiedica alte state membre să argumenteze împotriva necesităţii de a invoca dreptul de veto.

Potrivit semnatarei articolului, a permite ca o astfel de decizie nedreaptă împotriva celor două ţări europene să treacă fără proteste este echivalent cu a o aproba implicit şi ar stabili un precedent periculos cu privire la aderarea altor ţări la Spaţiul Schengen. Cea mai puternică formă de protest este de a demonstra că pe mulţi dintre cetăţenii la care diplomatul german face referire nu numai că nu i-ar deranja aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ci şi ar susţine-o, adaugă Beşliu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe