Partidul lui Cioloş: Marionetele infractorilor şi-au pierdut legitimitatea de a mai schimba legile Justiţiei şi Codurile Penale

Dezbaterea publică privind justiţia şi statul de drept trebuie repornită pe baze noi. Dar nu de către cei care au dus România înapoi cu 15 ani, printr-o tentativă de restauraţie a Partidului-Stat, susţine Mişcarea România Împreună, după opinia Comisiei de la Veneţia.
Dacian Cioloş
Dacian Cioloş (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Promotorii modificării legilor Justiţiei şi a Codurilor Penale au picat lamentabil testul în faţa profesioniştilor din cadrul Comisiei de la Veneţia, susţin reprezentanţii Mişcării România Împreună (RO+), în contextul în care forul european a emis o opinie extrem de critică la adresa modificărilor Codurilor Penale şi Legilor Justiţiei. Mai grav, puterea actuală a abandonat siguranţa cetăţenilor şi egalitatea în faţa legii, din momentul în care a ales să transforme statul în avocat al infractorilor, uitând de datoria de a proteja victimele infracţiunilor, susţine formaţiunea fondată de Dacian Cioloş şi de tehnocraţii săi.

Potrivit Ro+ , odată cu verdictul Comisiei de la Veneţia, coaliţia PSD-ALDE şi-a pierdut ultima urmă de legitimitate pentru a mai conduce în mod credibil dezbaterile cu privire la organizarea justiţiei şi la politica penală a României.

"Concluziile Comisiei de la Veneţia sunt devastatoare pentru coaliţia PSD-ALDE şi marchează un punct de cotitură în dezbaterea publică pe temele justiţiei, ale statului de drept şi ale combaterii corupţiei şi a altor forme grave de criminalitate. Deşi liderii coaliţiei guvernamentale au asigurat cu cinism şi rea-credinţă cetăţenii români că modificările adoptate ar satisface cerinţele Comisiei de la Veneţia, concluziile recent publicate dovedesc contrariul. Potrivit Comisiei, unanim acceptată drept cel mai important corp european de profesionişti din domeniul justiţiei, modificările adoptate de către majoritatea guvernamentală din România subminează independenţa justiţiei şi afectează grav capacitatea statului român de a combate corupţia, crima organizată şi infracţiunile violente", transmite Ro+ .

În opinia liderilor formaţiunii, în acest moment, coaliţia guvernamentală este de două ori discreditată:

– din punct de vedere juridic, pentru haosul normativ creat şi pentru lipsa de profesionalism cu care a impus modificările legislative;
– din punct de vedere politic, pentru maniera de legiferare pusă în slujba unor interese infracţionale şi pentru ignorarea opoziţiei magistraţilor şi a societăţii faţă de aceste modificări.

În aceste condiţii, aceia care se fac vinovaţi de un asalt legislativ brutal, condus în dispreţul tuturor argumentelor aduse de asociaţii profesionale ale magistraţilor, de opoziţia politică, de societatea civilă şi de partenerii externi ai României, nu mai au căderea să pozeze acum în reparatori ai dezastrului produs tot de ei, opinează liderii Ro+.

"Dezbaterea publică privind justiţia şi statul de drept trebuie repornită pe baze noi. Dar nu de către cei care au dus România înapoi cu 15 ani, printr-o tentativă de restauraţie a Partidului-Stat, cu mecanisme de protecţie a jafului din banul public", se arată în comuniatul RO+ .

Totodată, Mişcarea România Împreună (RO+ ) propune clasei politice o serie de soluţii pentru a readuce justiţia, statul de drept şi politica penală pe un făgaş corect, respectiv:

  • Abrogarea imediată a modificărilor aduse legilor justiţiei (respectiv, abrogarea Legii nr. 207/2018 pentru modificarea legii privind organizarea judiciară, a Legii nr. 234/2018 pentru modificarea normelor referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii şi a Legii nr. 242/2018 pentru modificarea statutului magistraţilor, precum şi a Ordonanţelor de urgenţă nr. 90/2018 şi nr. 92/2018). Soluţia nu mai poate consta în corecturi şi ajustări punctuale. O casă prost clădită nu se mai repară, ci se demolează, pentru a reporni construirea de la zero, pe baze solide;
  • Repornirea discuţiei de la proiectul de modificare a legilor justiţiei finalizat şi pus în dezbatere publică în anul 2016. Acel proiect a fost rezultatul unei ample consultări publice şi a avut ca punct de pornire propunerile votate în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor în toamna anului 2015. Proiectul a fost validat în cadrul unui grup de lucru organizat de Ministerul Justiţiei în 2016, la care au participat reprezentanţi ai principalelor instituţii din sistemul de justiţie (Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul General, DNA, DIICOT şi Institutul Naţional al Magistraturii), precum şi asociaţii profesionale precum Asociaţia Magistraţilor din România, Forumul Judecătorilor, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Procurorilor din România);
  • Renunţarea imediată la toate modificările propuse pentru Codul penal şi Codul de procedură penală despre care Comisia de la Veneţia a tras concluzia că subminează capacitatea statului de a combate forme grave de criminalitate, inclusiv infracţiunile de corupţie şi crimă organizată;
  • Orice propunere de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală trebuie să pornească de la o dezbatere publică prealabilă cu specialişti din magistratură şi din mediul universitar, care să identifice soluţii de politică penală compatibile cu angajamentele internaţionale ale României şi cu directivele europene. Politica penală a statului român nu mai trebuie dictată de cercuri politico-economice cu interese infracţionale.