Parlamentul muntenegrean ratifică aderarea ţării la NATO
Parlamentul muntenegrean a convenit, în mod oficial, ca ţara să se alăture alianţei militare NATO. Decizia a declanşat proteste în rândul populaţiei macedonene şi a figurilor din opoziţia politică a ţării.
Două steaguri NATO şi două steaguri muntenegrene sunt afişate pe clădirea guvernului din Cetinje, Muntenegru, 3 decembrie 2015. (Captură Foto)
Parlamentarii muntenegreni au votat vineri cu 46 de voturi ca ţara lor să devină cel de-al 29-lea membru NATO.
Legiuitorii din opoziţie au boicotat sesiunea parlamentară, în timp ce sute de manifestanţi s-au adunat în faţa clădirii Parlamentului înaintea votului pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de ideea ca Muntenegru să se alăture alianţei militare vestice.
Manifestanţii au scandat slogane precum “Trădare!” sau “Hoţii!” şi au afişat un banner pe care era scris mesajul “Criminalii din NATO, mâinile voastre sunt pline de sânge!” De asemenea, ei au ars un steag NATO înainte să se disperseze paşnic.
Între timp, liderii opoziţiei muntenegrene au anunţat că nu vor recunoaşte rezultatele votului parlamentar şi că vor cere un referendum pe această problemă dacă vor ajunge la putere în viitor, a relatat Reuters.
Premierul muntenegrean Dusko Markovic a susţinut, în discursul său din Parlament, că legiuitorii au “privilegiul” de a lua o astfel de decizie, adăugând că aderarea la NATO va garanta securitatea şi dezvoltarea economică a ţării, precum şi stabilitatea în regiune.
El a mai precizat că Muntenegru a fost “atras” în războiul Serbiei cu NATO, făcând referire la campania de bombardamente din 1999 desfăşurată de forţele NATO în ţara balcanică timp de 3 luni, adăugând că aderarea la blocul militar va preveni orice astfel de incidente în viitor.
Decizia Parlamentului a fost criticată de mai mulţi politicieni din opoziţie. “Astăzi, ţara este vândută aşa cum s-a întâmplat în 1941”, a declarat Janko Vucinic, preşedintele Partidului Muncitorilor, de aripă stânga, făcând referire la ocupaţia nazistă a fostei Iugoslavii în 1941.
Vucinic a mai precizat că decizia Parlamentului “falsifică voinţa poporului muntenegrean”, adăugând că partidul său va recunoaşte doar rezultatele unui referendum pe această temă. El a avertizat că decizia parlamentarilor va duce doar la “diviziune”.
Aprobarea a fost anticipată cu mult timp înaintea zilei votului, întrucât coaliţia de guvernare pro-NATO deţine o majoritate în Parlamentul muntenegrean. Opoziţia a etichetat aprobarea ca fiind nelegitimă, insistând că aderarea la alianţa militară trebuie să fie supusă unui referendum naţional.
Votul de vineri a avut loc după decizia preşedintelui american Donald Trump de a aproba în 11 aprilie cererea Muntenegrului de a adera la NATO.
Anumiţi critici din SUA s-au întrebat în privinţa beneficiilor pe care le va aduce în NATO o ţară cu o armată alcătuită din 2.000 de soldaţi. Totuşi, poziţia strategică a ţării va oferi alianţei un control deplin asupra Mării Adriatice, deoarece alte ţări adriatice – Albania, Croaţia şi Italia – sunt deja membri veterani ai NATO.
Moscova consideră că aderarea Muntenegrului la NATO va reduce stabilitatea din Balcani şi în restul Europei.
“Motivele intrării Muntenegrului în alianţă nu sunt clare. Îi ameninţă cineva?”, a întrebat preşedintele rus Vladimir Putin în iunie 2016 la Forumul Economic Internaţional din Sankt Petersburg, menţionând, de asemenea, “nepăsarea ostentativă a blocului faţă de poziţia noastră”.
În decembrie 2016, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat agenţiei ruse de ştiri Sputnik că cei de la conducerea Muntenegrului “au trădat angajamentele şi promisiunile, au trădat Rusia, deşi Rusia nu le-a făcut nimic”, referindu-se la semnarea de către muntenegreni, în mai 2016, a Protocolului de Aderare la NATO.
După votul de vineri, Ministerul rus de Externe a precizat că Moscova îşi rezervă dreptul de a lua măsuri pentru a-şi asigura propria securitate în contextul deciziei Muntenegrului de a adera la NATO.
