Parlamentul dă undă verde pentru corupţie în urbanism. USR îi cere lui Iohannis să intervină

Mai puţină transparenţă versus mai multă corupţie în urbanism, acesta este efectul respingerii în Parlament a ordonanţei privind urbanismul, atenţionează Nicuşor Dan, care îi cere şefului statului să trimită înapoi legea spre reexaminare.
Nicuşor Dan
Nicuşor Dan (Epoch Times România)

Uniunea Salvaţi România îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să trimită spre reexaminare legea de respingere a OUG 100 privind urbanismul. Respingerea acestei ordonanţe va rezulta în mai puţină transparenţă şi mai multă corupţie în urbanism, atrage atenţia liderul formaţiunii Nicuşor Dan.

Potrivit comunicatului de presă remis Epoch Times, USR a votat marţi, 4 aprilie, în plenul Camerei Deputaţilor pentru menţinerea în vigoare a OUG 100/2016 prin care se modifică legislaţia din domeniile autorizării lucrărilor de construcţii, urbanismului şi amenajării teritoriului. Nicuşor Dan a propus plenului ca OUG 100/2016 să nu fie respinsă, ci conţinutul ei să fie dezbătut, aducându-i-se eventuale îmbunătăţiri. Ordonanţa a fost respinsă însă cu 247 de deputaţi. În favoarea ordonanţei s-au înregistrat 32 voturi.

În opinia lui Nicuşor Dan, această respingere va bulversa piaţa construcţiilor şi va duce la corupţie în urbanism, motiv pentru care USR va cere preşedintelui României Klaus Iohannis să trimită spre reexaminare Parlamentului legea de respingere a OUG 100 privind urbanismul. Legea poate fi contestată şi la Curtea Constituţională.

În urmă cu o săptămână am solicitat de la acest microfon trimiterea proiectului înapoi la comisie pentru dezbatere. Am spus atunci că există rapoarte, şi ale statului român, şi ale instituţiilor internaţionale, care arată că urbanismul haotic din România afectează dezvoltarea oraşelor pe termen lung. Am spus că ordonanţa 100 nu e perfectă, dar face nişte paşi înainte: nu mai permite PUZ-uri pe parcelă, elimină conflictul de interese din comisia tehnică de urbanism, permite ISC-ului să acţioneze în justiţie de la momentul documentaţiei de urbanism şi nu după ce construcţia e gata şi măreşte sancţiunile pentru abaterile din domeniul urbanismului.

Mi se pare că ce s-a întâmplat ieri la Comisia pentru Administraţie Publică este o sfidare la adresa plenului care a trimis proiectul comisiei pentru dezbatere. Ieri nu a avut loc nicio dezbatere. Toată lumea ştia de la început că proiectul va fi respins. Aceasta este prima sfidare.

A doua sfidare este motivaţia cu care comisia ne propune să respingem ordonanţa. Spune că au venit prea multe amendamente. Amendamentele sunt una, iar textul pe care l-a propus Guvernul prin ordonanţă şi pe care l-a adoptat Senatul e alta. Noi puteam să ignorăm amendamentele care schimbau sensul ordonanţei şi să aprobăm, aşa cum a făcut Senatul, această ordonanţă 100.

Dacă noi aprobăm azi raportul pe care îl propune Comisia pentru Administraţie Publică avem, în primul rând, o problemă de constituţionalitate. Vă citesc din Decizia 1575/2011 a Curţii Constituţionale care spune „legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voinţă concordantă a ambelor Camere ale Parlamentului.” Senatul a adoptat, noi respingem.

În al doilea rând bulversăm ce se întâmplă în piaţa de construcţii pentru că această ordonanţă a schimbat, pe de o parte terminologia, de exemplu nu se mai numeşte „documentaţie tehnică de autorizare”, se numeşte „proiect de autorizare”, pe de altă parte, ordonanţa a schimbat nişte proceduri, care şi-au produs efectele. Acum revenim la procedurile dinainte, nu avem nici măcar dispoziţii tranzitorii cu ce se întâmplă cu oamenii care au început procedurile de autorizare pe noua ordonanţă. Pur şi simplu vom bulversa ce se întâmplă în piaţa de construcţii", a declarat Nicuşor Dan.

După ce comisia de fond propusese renunţarea la OUG 100/2016, în plenul Camerei Deputaţilor din 27 martie, USR a obţinut solicitarea unui raport suplimentar al Comisiei pentru Administraţie a Camerei Deputaţilor privind Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Reanalizarea de către comisie a avut loc în data de 3 aprilie. Toţi parlamentarii celorlalte formaţiuni politice prezenţi au propus păstrarea propunerii de respingere a OUG 100/2016. Singurele două voturi împotriva respingerii OUG 100/2016 din şedinţa Comisiei pentru Administraţie din 3 aprilie au fost cele ale parlamentarilor USR.

USR a propus să se dezbată cel puţin legea urbanismului, existând promisiunea din partea Ministerului Dezvoltării că, până la mijlocul lunii aprilie a.c., acesta va veni în dezbatere publică cu un proiect de lege pe autorizare si având în vedere faptul că cele mai multe observaţii primite de comisie se refereau la legea construcţiilor.

În cele din urmă, fără o dezbatere pe articole, comisia a fost în favoarea respingerii ordonanţei sub motivul că s-au primit un număr prea mare de amendamente care conduc la necesitatea rescrierii radicale a celor două legi care fac obiectul acesteia, arată USR.

În plenul Camerei Deputaţilor din 4 martie, MDRAPFE, prin vocea Secretarului de Stat Ciprian Lucian Roşca, s-a pronunţat pentru respingerea OUG 100/2016 „deoarece multitudinea de amendamente aduse proiectului a condus la o formă pe care ministerul nostru nu o susţine”. Menţionăm că raportul dezbătut de plenul Camerei Deputaţilor avea doar două amendamente admise. Acestea vizau modificare a titlului legii şi a articolului unic prin înlocuirea referirii la admitere cu cea la respingerea ordonanţei.

Potrivit USR, respingerea OUG 100/2016 echivalează, între altele, cu:

  • revenirea la planurile urbanistice zonale (PUZ) care reglementează o parcelă, generatoare ale haosului urbanistic;
  • creşterea puterii discreţionare a primarilor, din nesancţionarea acestora în cazul în care nu numesc comisia tehnică de urbanism sau nu o convoacă (de reţinut că într-un număr semnificativ de unităţi administrative nu există nici arhitecţi-şefi).
  • renunţarea la obligarea membrilor comisiilor tehnice de urbanism de a nu mai încheia contracte pentru proiecte de urbanism cu autorităţile locale în a căror comisii sunt membri şi renunţarea la limitarea la două mandate de patru ani a apartenenţei în comisii a membrilor;
  • renunţarea la responsabilizarea consilierilor locali în aprobarea/ respingerea planurilor urbanistice; aceştia pot respinge nemotivat, la infinit, documentaţii de urbanism care să fie redepuse fără nicio modificare spre a fi votate până când, tot fără a fi necesară exprimarea unui motiv, consilierii locali să le aprobe;
  • imposibilitatea ca Inspectoratul de Stat în Construcţii să mai atace în instanţă planurile urbanistice pentru care constată nerespectarea legii;
  • o mai proastă relaţie cu solicitanţii autorizaţiilor de construire, cetăţeni sau firme, din necesitatea redepunerii spre autorizare a proiectelor, deoarece conţinutul lor cadru se schimbă, ceea ce echivalează cu amânarea unor investiţii;
  • tot o amânare a realizării unor investiţii se va petrece din cauza sistării până la o nouă HG şi a reluării demersurilor de aprobare a finanţărilor publice deoarece pe forma legii construcţiilor rezultată din aplicarea prevederilor OUG 100/2016 se bazează HG 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice;
  • renunţarea la obligarea autorităţilor publice să iniţieze demersurile de informatizare a procesului de avizare şi autorizare, cheie pentru diminuarea timpilor de aşteptare la care sunt supuşi solicitanţii respectivelor acte, cetăţenii sau firme, cheie pentru un urbanism realizat cu participarea comunităţilor locale şi mijloc de luptă împotriva corupţiei din sistem;
  • nerespectarea prevederilor privitoare la informarea şi consultarea populaţiei pentru aprobarea unei documentaţii de urbanism nu va mai genera amenzi pentru primării;
  • nesancţionarea unor nerespectări ale legii sau sancţionarea lor cu sume nesemnificative raportate la pierderile pentru comunitate / câştigul ilicit generat (spre exemplu aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la documentaţiile de urbanism aprobate, cu nerespectarea condiţiilor legii; iniţierea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii care nu au autorizaţie de construire sau nu respectă prevederile autorizaţiei de construire; nesancţionarea emiterii de autorizaţii de construire/desfiinţarea în regim de urgenţă/în primă urgenţă în situaţiile în care lucrările autorizate nu se referă la o urgenţă); toate aceste cazuri vor menţine supraaglomerarea instanţelor de judecată; de amintit că, anterior OUG 100/2016, contravenţiile în urbanism erau situate în intervalul 1.000 – 10.000 lei, faţă de intervalul 10.000 - 50.000 lei din ordonanţă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne