Parlamentar PNL: E o greşeală respingerea proiectul de lege referitor la înfiinţarea Muzeul Comunismului în Capitală (interviu)

Memorialul Victimelor Comunismului şi Represiunii Comuniste, Sighet
Memorialul Victimelor Comunismului şi Represiunii Comuniste, Sighet (Epoch Times România)

Camera Deputaţilor a respins marţi cu o majoritate zdrobitoare înfiinţarea unui muzeu al comunismului în Capitală, iar singurul grup care a susţinut acest proiect de lege - care a fost iniţiat în legislatura 2008 - 2012 de către patru parlamentari de la PDL, independenţi şi minorităţi - a fost cel al PDL.

Un singur liberal - Radu Surugiu - şi doar un deputat PSD - Anghel Stanciu - au susţinut proiectul, conform listei de vot electronic. Mai mult decât atât, inclusiv PP-DD, PC şi UDMR au votat contra acestui proiect.

Iniţiativa legislativă a fost respinsă în şedinţa de marţi a deputaţilor cu 236 de voturi “împotrivă” şi 43 “pentru”.

Depusă încă din anul 2011, iniţiativa solicita înfiinţarea unui muzeu al comunismului care să fie subordonat Ministerului Culturii, într-o clădire pusă la dispoziţie de guvern în Bucureşti.

Înfiinţarea unui astfel de muzeu prin cooperarea mai multor instituţii precum Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) sau Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) reprezintă una dintre recomandările raportului comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste.

Iniţiativa legislativă trecuse în luna mai 2012 de Senat prin adoptare tacită, cu toate că primise aviz negativ din partea Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, motivaţia fiind că deja există IICMER şi că înfiinţarea un muzeu al comunismului în Capitală ar duce la paralelism instituţional. În plus, un al motiv dat în perioada Guvernului Ungureanu a fost faptul că nu este indicată resursa bugetară.

Şi Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor a adoptat în unanimitate raportul de respingere a legii, subliniind că un astfel de muzeu s-ar suprapune activităţii IICMER.

În schimb, Guvernul României a alocat în luna februarie 2013 către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) resursele financiare pentru realizarea studiilor tehnice necesare pentru restaurarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, aflată în administrarea IICCMER, care o va organiza ca Memorial al Victimelor Comunismului.

Conform site-ului oficial al IICCMER instituţia şi-a propus transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului.

După finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare şi turistice şi va găzdui vizitele a numeroase personalităţi din viaţa publică românească şi internaţională.

Despre acest subiect un reporter Epoch Times a discutat cu Sorin Ilieşiu, senator PNL de Sibiu, care este secretar al Comisiei pentru Cultură, Artă şi Mijloace de Informare în Masă, care a declarat, pentru publicaţia noastră, că respingerea unui astfel de proiect de lege în Camera Deputaţilor a fost o greşeală.

Totodată, senatorul liberal a mai precizat că, în maxim trei luni, va propune o nouă iniţiativă legislativă care să prevadă înfiinţarea unul muzeu al comunismului într-una dintre aripile Palatului Parlamentului, în locul unde în momentul de faţă funcţionează Muzeul Naţional de Artă Contemporană.

În opinia lui Sorin Ilieşiu, a lipsit de-a lungul anilor voinţa politică de a susţine înfiinţarea unui asemenea muzeu în Bucureşti din cauză că “mulţi dintre actualii lideri politici sunt la rândul lor fii de foşti lideri politici comunişti, comunişti sau care au lucrat în sistemul Securităţii” şi n-au niciun interes să arate ce s-a întâmplat în România în perioada regimului comunist.

Epoch Times redă cititorilor noştri interviul integral cu Sorin Ilieşiu, senator PNL de Sibiu.

***

Reporter Epoch Times: Ce părere aveţi despre faptul că deputaţii au respins cu o majoritate covârşitoare proiectul de lege care prevede înfiinţarea unui muzeu al comunismului în Bucureşti?

Sorin Ilieşiu: În opinia mea este o greşeală că a fost respins. Eu însumi am propus de mai multe ori înfiinţarea unui muzeu al comunismului la Bucureşti.

Motivaţia Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor, care a adoptat raportul respingerii legii, a fost ca un muzeu al comunismului s-ar suprapune cu activitatea IICMER, că ar duce la un paralelism instituţional, având acelaşi profil. Ce credeţi despre această motivaţie?

Da, este acelaşi profil dar nu este identic. Adică este ca şi cum ar fi diferenţa între Institutul de Istorie a Artei şi Muzeul Naţional de Artă. Nu? Asta este diferenţa.

Într-adevăr, şi probabil s-ar completa.

Evident că s-ar completa. Deci ei (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului – n.r.) ar trebui să furnizeze o parte din materialul destinat expunerii.

În opinia dumneavoastră, care ar fi motivele pentru care decidenţii politici nu au dorit de-a lungul anilor să susţină înfiinţarea unui muzeul al comunismului în Capitală? Ar putea fi un motiv de ordin financiar?

Cred că în primul rând este o problemă de voinţă politică şi în al doilea rând de ordin financiar.

Şi de ce credeţi că politicienii nu vor înfiinţarea unui astfel de muzeu?

Pentru că mulţi dintre actualii lideri politici sunt la rândul lor fii de foşti lideri politici comunişti, comunişti sau care au lucrat în sistemul Securităţii.

Şi nu doresc să se arate ce s-a întâmplat în perioada regimului comunist?

Da, exact.

Totuşi, n-ar putea să ia în calcul faptul faptul că din punct de vedere turistic şi financiar existenţa unui asemenea muzeu ar fi în beneficiul României?

Eu am propus la un moment dat ca muzeul comunismului să fie chiar în clădirea Palatului Parlamentului, în aripa în care în prezent este Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Nu văd nicio legătură între acest muzeu de artă contemporană şi clădirea în sine a Palatului Ceauşescu, dar un muzeu al comunismului, inclusiv al cultului personalităţii lui Ceauşescu ar fi fost şi ar fi în continuare cel mai indicat chiar aici, în Palatul Parlamentului.

Deci susţineţi ca Muzeul de Artă Contemporană să fie mutat şi în această aripă a Palatului Parlamentului să fie înfiinţat muzeul comunismului?

Exact. Da, da. Şi din punct de vedere turistic, toţi turiştii români şi străini care vin să viziteze Palatul lui Ceauşescu, Palatul Parlamentului, ar vizita cu ocazia asta şi muzeul comunismului.

Ce alt demers se poate face, în condiţiile în care proiectul de lege a fost respins de Camera Deputaţilor?

Procesul poate fi luat de la capăt. Putem iniţia o altă lege. Eu unul, voi iniţia un alt proiect de lege. Şi va trebui mediatizată importanţa acestui viitor muzeu al comunismului. Şi voi propune chiar prin lege să fie în clădirea Palatului Parlamentului.

Şi nu credeţi că veţi întâmpina aceeaşi problemă, aceea ca parlamentarii să respingă din nou majoritar proiectul de lege, pentru că nu doar parlamentarii USL au respins proiectul, ci şi cei de la PP-DD, PC şi UDMR?

Cred că nu au fost atenţionaţi şi nu s-a dezbătut deloc înainte acest lucru. Deci a fost o deficienţă de mediatizare a acestei iniţiative.

Prin urmare, aleşii din Parlament nu ştiau ce votează, atunci când a venit vorba despre acest proiect de lege?

Nu ştiau nici implicaţiile. Deci trebuie prezentate lucrurile aşa cum se cuvine. Nu ştiu cum au fost prezentate, pentru că nu sunt în Camera Deputaţilor, dar bănuiesc că nu a existat niciun fel de preocupare pentru ca legea să fie votată.

Vreţi să spuneţi că s-a trecut în grabă peste acest proiect de lege care era pe ordinea de zi, printre alte legi care se votează în Camera Deputaţilor?

Exact.

Şi dumneavoastră, când veţi propune din nou această iniţiativă legislativă, vă veţi asigura ca parlamentarii să înţeleagă ce votează, să fie în cunoştinţă de cauză?

Da, voi face o mediatizare pe toate căile aşa cum trebuie.

Şi cam în cât timp veţi relua proiectul de lege care prevedere înfiinţarea unui muzeu al comunismului în Bucureşti?

În acest an.

În câte luni mai exact? O lună, două, trei, etc?

În maxim trei luni.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii