Pământurile rare ale Coreei de Nord ajung la ruşi

Preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele rus Vladimir Putin. (SERGEI KARPUKHIN / AFP / Getty Images)

Coreea de Nord va acorda firmelor din Rusia accesul la resursele sale naturale în schimbul unor importuri şi investiţii, a declarat, joi, ministrul rus al Dezvoltării din Estul Îndepărtat, Alexander Galushko.

Anunţul a venit la scurt timp după o întâlnire desfăşurată în Vladivostok, unde oficialii ruşi şi cei coreeni au participat la cea de-a şasea întrunire anuală a comisiei interguvernamentale de comerţ, economie şi cooperare ştiinţifică.

"Am discutat despre mai multe proiecte de dezvoltare a resurselor naturale, probleme de prospecţiuni geologice, precum şi posibilitatea Coreei de a plăti pentru bunurile (ruseşti - n.r.) importate (şi împrumuturi - n.r.), prin acordarea accesului la depozitele minerale coreene, companiilor ruseşti " a declarat Galushko.

Anterior, Rusia a decis să anuleze 90% din datoriile Coreei, care se ridicau, în 2012, la 10,94 miliarde USD. Cele 10 procente rămase (1,09 miliarde USD) vor fi plătite printr-un total de 40 de tranşe în următorii 20 de ani.

Ministrul a adăugat că Rusia speră să-şi sporească cifra de afaceri cu Phenianul, de la 112 milioane USD cât are în prezent, până la 1 miliard USD.

”Nu este mult”, a subliniat acesta, precizând că o mai mare angajare a Coreei de Nord faţă de proiectele bilaterale existente ar putea ridica vânzările la aproximativ 400-500 de milioane USD.

În ianuarie, firma engleză cu capital privat, SRE Minerals Limited, a afirmat că în Coreea de Nord există cele mai mari depozite de oxizi de pământuri rare1 din lume, însumând aproximativ 216 milioane de tone.

Pământurile rare pot fi folosite în multe tehnologii actuale, precum telefoanele mobile, componente de calculator şi motoare electrice până la tehnologii precum bateriile electrice, armamentul sofisticat şi turbinele eoliene.

Notă:

1. Termenul de "pământuri rare" se datorează mineralelor rare în care se găsesc, minerale necomune de tipul oxizilor ("pământ") şi au fost prima oară descoperite în 1787 într-un minereu numit "gandolinit" într-o mină din satul Ytterby din Suedia. Cu excepţia prometium-ului, care este extrem de instabil, pământurile rare se găsesc în relativă abundenţă în scoarţa terestră (dar nu în depozite concentrate, ci extrem de dispersate): de exemplu, ceriul este cel de-al XXV-lea element ca abundenţă, cu 68 părţi per milion (ppm). Denumirile pământurilor rare provin de la cercetătorii care le-au descoperit sau le-au stabilit elementele definitorii, de la zona geografică unde au fost găsite, sau prin referinţe din greacă şi latină.

Pământurile rare, denumite şi lantanide, cuprind un grup de 15 elemente similare, cărora li se asociază şi ytriul, deoarece în general acesta se găseşte în natură împreună cu pământurile rare. Aceste elemente sunt: lantan, ceriu, praseodim, neodim, promethium, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, dyprosium, holmium, erbiu, thulium, yterbiu şi luteţiu, plus ytriu. Pe plan internaţional mai sunt cunoscute şi sub acronimul REM, provenit din limba engleză (Rare Earth Metals). Recent a început să se utilizeze şi termenul de "minerale conflictuale" (importanţa lor crescută, preţurile foarte mari, dominaţia Chinei pe piaţă, încercările ţărilor dezvoltate să-şi reducă dependenţa de importuri).