Ordinea de succesiune la tronul Casei regale a României
Ordinea de succesiune la tronul României (Wikipedia)
Titlurile Membrilor Casei Regale a României, precum şi Ordinea de Succesiune sunt determinate de Normele Organice ale Casei Regale a României. Ordinea de Succesiune la Tron şi la Şefia Casei Regale a României este bazată pe principiul primogeniturii cu preferinţă masculină, Normele Organice abrogând astfel principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor şi a descendenţilor lor.
Ordinea de succesiune la tronul României. Scurt istoric
Pe data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit, Regele Mihai se căsătorea la Atena cu Prinţesa Ana de Bourbon-Parma. Ei au avut cinci copii, toate fete, un fapt care le descalifica de la succesiunea la tronul României, potrivit Constituţiei de la 29 martie 1923.
Liderii monarhişti români au intenţionat, în 1997, să-i ceară Regelui Mihai desemnarea unui succesor la tron de sex bărbătesc din ramura germană a familiei, în conformitate cu ultima Constituţie regală. Ajungând la un consens, liderii monarhişti i-au cerut în cele din urmă Regelui să desemneze un succesor, nu o succesoare la tron, nominalizându-l pe Principele Nicolae. Sub influenţa Reginei Ana, Regele însă a refuzat cererea şi, la sfârşitul anului 1997, a desemnat-o pe prima sa născută, Principesa Margareta, succesoare în drepturi.
La data de 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Regele Mihai a promulgat noul Statut al Casei Regale, în care se arată: „Coroana României va trece de la Şeful Casei Regale la primul născut bărbat, şi, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie“. Normele Fundamentale consfinţesc astfel ordinea de succesiune cunoscută în dreptul constituţional monarhic drept succesiunea după principiul preferinţei pentru primogenitura de sex masculin. Ea constă în încoronarea unei femei atunci când nu are niciun frate în viaţă şi când fraţii morţi nu au niciun moştenitor legitim.
La 10 mai 2011, pe fondul unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohenzollern-Veringen al ginerelui său, Radu, dar şi a temerii, conformă unora, privind eventuale pretenţii ale Hohenzollernilor germani la şefia Casei Regale române, Mihai a rupt legăturile istorice şi dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în "al (a) României" şi a renunţat la titlurile conferite lui şi familiei sale de către Casa princiară.
Ordinea de succesiune la tronul României. Principele Nicolae, exclus din Linia de Succesiune la Coroana României
Deşi Principele Nicolae, nepotul Regelui Mihai, se pregătea pentru rolul de succesor al Casei Regale, acesta a fost exclus de către rege din Linia de Succesiune la Coroana României la începutul lunii august, 2015.
„În ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de «Principe al României» şi calificativul de «Alteţă Regală». De asemenea, Regele a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României. Aceste hotărâri au intrat în vigoare în aceeaşi zi“, se arăta în comunicatului transmis de Biroul de Presă al Majestăţii Sale.
Principele Nicolae, în vârstă de 30 de ani, era al treilea în ordinea succesiunii la tronul României - după mătuşa sa, Principesa Margareta, şi mama sa, principesa Elena, cea de-a doua fiică a Regelui Mihai. Nicolae este singurul nepot de sex masculin al Regelui.
Cum principesa Margareta, prima fiică a regelui şi Custode al Coroanei României din anul 1997, şi soţul acesteia, Principele Radu Duda, nu au copii, Nicolae era văzut, înainte de excludere, ca principalul succesor la tronul României.
Aşadar, actuala moştenitoare a Casei Regale ''a României“ este Alteţa sa Regală Principesa Margareta, urmată de Alteţele Regale Principesele Elena, Sofia şi Maria, şi cele două nepoate: Elisabeta Karina şi Maria. Irina, a treia fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana, a fost exclusă din Casa Regală şi i s-a retras titlul de Principesă a României în anul 2013, din cauza problemelor cu legea pe care ea şi soţul ei le-au avut în statul american Oregon, fiind acuzaţi că au organizat pariuri şi lupte ilegale de cocoşi la ferma lor.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
