Oamenii de ştiinţă australieni au găsit amprenta toxică a plasticului la nivelul molecular

Conţinutul stomacului unui pui de albatros mort pe Atolul Midway - include bucăţi de plastic
Conţinutul stomacului unui pui de albatros mort pe Atolul Midway - include bucăţi de plastic (Prin bunăvoinţa US Fish and Wildlife Service)

California a devenit cea mai nouă regiune care a interzis pungile mici de plastic, alăturându-se unor state şi teritorii din Australia care au restricţionat uzul acestora. Măsura survine în urma studiilor de cercetare a toxicităţii materialelor plastice, care poluează mediul marin la un nivel molecular.

Interdicţia din California a fost legalizată pe data de 30 septembrie, făcând ca pungile de plastic din aprozare şi farmacii să fie interzise de la data de 1 iulie 2015. Magazinele de proximitate şi cele care vând alcool le vor urma pe acestea un an mai târziu.

În Australia, pungile de plastic mici nebiodegradabile sunt interzise în Tasmania, Australia de Sud, Teritoriul de Nord şi Australian Capital Territory, dar legislaţia permite uzul pungilor biodegradabile.

În timp ce interzicerea pungilor de plastic reprezintă un progres important, cercetătorii au descoperit faptul că pericolul deşeurilor de plastic este mai mare decât cel al produselor consumabile pe care le vedem. Profesorul Richard Banati de la Organizaţia Tehnologică a Ştiinţelor Nucleare din Australia (ANSTO) este de părere că durata de viaţă a plasticului nu este încă înţeleasă şi capacitatea lui de degradare nu este cunoscută pe deplin, în special când acesta pluteşte în oceane.

Paradigma curentă este “soluţia poluării este diluarea” dar cercetările dovedesc contrariul. “Diluarea are limitele sale”, a spus acesta într-un interviu telefonic.

În spatele vizibilului

Nu există îndoială că poluarea vizibilă pe care o produce plasticul este o problemă enormă. Oamenii de ştiinţă au găsit dovezi că bucăţile de plastic din oceane sufocă animalele şi dăunează ecosistemelor marine.

Într-un raport publicat luna trecută, Organizaţia Industrială Ştiinţifică şi de Cercetare a Australiei (CSIRO) a găsit plastic compus în principal din gunoaiele de pe coastele Australiei, cu densităţi variind între câteva bucăţi de plastic şi 40.000 de bucăţi pe km pătrat.

“Aproximativ trei sferturi din gunoiul de pe coastă este plastic”, a spus omul de ştiinţă CSIRO Denise Hardesty după ce a colectat date la fiecare 100 de km de pe siturile monitorizate de pe coasta Australiei. ”Majoritatea provine de la sursele australiene, nu din larg, deşeurile fiind concentrate lângă oraşe”.

Munca profesorului Banati, cu toate acestea, analizează mai în profunzime. Folosind metode nucleare ştiinţifice el examinează o interacţiune mai perfidă – contaminarea cu plastic la nivelul molecular.

Urmărind rezultatele unei colaborări anterioare cu biologul Dr. Jennifer Lavers, care cerceta plasticul ingerat de către speciile de păsări oceanice, cei doi cercetători au descoperit că atunci când plasticul interacţionează cu apa sărată, absoarbe metale grele, şi devine mai toxic pe măsură ce se degradează. Observând penele păsărilor oceanice la nivelul molecular ei au identificat prezenţa particulelor de plastic.

“Microparticule de plastic sunt de dimensiunea hranei creveţilor, zooplanctonului, a organismelor care filtrează hrana şi a tuturor creaturilor marine de la baza lanţului trofic”, spune Dr. Laver.

Profesorul Banati colectează acum un eşantion mai mare pentru cercetări viitoare, conducând propriul său proiect de cercetare ce se desfăşoară de la Hobart până la Sydney Harbour.

Scopul lui este să identifice ciclul de viaţă complet al plasticului şi impactul său asupra organismelor marine şi a lanţului trofic.

Abordarea provenită din metodologia medico-legală, spune el, va face ca plasticul să fie depistat, iar astfel vor fi traşi la răspundere consumatorii şi producătorii.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință