O stalagmită ar putea dezvălui cauza căderii primului imperiu mesopotamian

Stalactite si stalagmite intr-o pestera.
Stalactite si stalagmite intr-o pestera. (pixabay.com)

Acum aproximativ 4.200 de ani caderea Imperiului Akkadian, primul imperiu al Mesopotamiei, a coincis cu transformări majore care au avut loc în Egipt şi în Valea Indului, celelalte două mari civilizaţii ale timpului. Un studiu privind stalagmitele din Iran sugerează că un eveniment climatic care a afectat o zonă vastă ar putea fi responsabil de schimbările survenite în cele trei civilizaţii.

Civilizaţiile înfloresc şi apoi decad din mai multe motive, iar cauzele declinului Imperiului Akkadian rămân controversate. Coincidenţa sincronizării cu evenimente îndepărtate a determinat unii istorici să propună o cauză climatică. Cu toate acestea, natura, şi chiar existenţa, acestui eveniment nu este clară, întrucât pare să se fi produs la mijlocul perioadei Holocen, care a beneficiat în mare parte de temperaturi stabile, fără să fie cunoscute intensificări ale activităţii vulcanice sau schimbări ale emisiei solare.

Cu toate acestea, după ce o echipă condusă de Dr. Stacy Carolin de la Universitatea din Oxford a studiat o stalagmită din peştera Gol-e-Zard din munţii Alborz din Iran, care s-a format între acum 5.200 şi 3.700 de ani, s-a descoperit că s-a întâmplat cu siguranţă ceva în perioada relevantă. Potrivit articolului publicat de echipă în Proceedings of the National Academy of Science, au existat creşteri abrupte ale cantităţii de magneziu în raport cu calciul acum 4.510 ani şi acum 4.260 de ani, iar acestea au coincis cu o creştere mai lentă a stalagmitei şi modificări ale izotopilor de oxigen din piatră. Aceste schimbări au durat timp de 110 şi respectiv 290 de ani, înainte ca structura stalagmitei să revină la nivelurile anterioare ale elementelor componente.

Industria şi mineritul civilizaţiilor antice şi-au lăsat uneori amprenta asupra planetei, dar nu cunoaştem niciun mecanism prin care akkadienii ar fi putut avea un impact asupra unor peşteri atât de îndepărtate. Prin urmare, pare mai plauzibilă teoria că ceea ce a provocat schimbările chimice în compoziţia stalagmitei, a dus la căderea Imperiului Akkadian, decât faptul că declinul imperiului a modificat chimia peşterilor îndepărtate.

Schimbarea compoziţiei stalagmitei pare a fi rezultatul creşterii căderilor de praf din munţi, şi care, la rândul său, pare a fi o consecinţă a condiţiilor mai secetoase la vest de munţi. În prezent, ultimii ani de secetă în deşerturile Siriei şi Irakului sunt asociaţi cu o creştere a depunerilor de praf în Teheran, la doar 50 de kilometri de Gol-e-Zard. Creşterea lentă a stalagmitei ar putea fi, de asemenea, un semn al condiţiilor climatice mai secetoase la nivel local.

Printre alte mostre de materiale paleoclimatice, sedimentele din Marea Roşie şi din Golful Oman au fost folosite în trecut pentru a sugera că Asia de Vest a experimentat cel puţin o perioadă importantă de secetă în jurul acestui interval de timp, dar datarea acestora era prea imprecisă pentru a le putea lega cu încredere de colapsul Akkadian.

Există o polemică majoră între istorici despre cât de mult au contribuit schimbările climatice la prăbuşirea civilizaţiei - o polemică ce devine din ce în ce mai aprinsă pe măsură ce devine mai relevantă pentru noi. Nu ştim încă de ce Mesopotamia a fost lovită de secetă în această perioadă, dar se pare că aceasta a doborât o civilizaţie şi a afectat grav alte două.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință