O gaură neagră: Poliţia funcţionează la limita sărăciei, dar avem cele mai mari alocări de cheltuieli bugetare din UE

Nu mai puţin de 6,3% din totalul cheltuielilor bugetare se duc pentru ordine şi siguranţă, arată Eurostat. Cumva, însă, acest lucru nu prea se reflectă şi în realitate, afirmă liderul sindical Emil Păscuţ, care susţine că Poliţia funcţionează la limita sărăciei.
Protestul Politistilor impotriva MAI
Protestul Politistilor impotriva MAI (Florin Chirila/Epoch Times)

Avem încă posturi de poliţie cu toalete în curte, secţii în Capitala ţării unde poliţiştilor le plouă prin tavan, insuficienţi oameni ai legii pe stradă (nu demult, unul a fost omorât în timp ce patrula singur). Însă, paradoxal, România este pe locul II în UE la capitolul procent din cheltuieli bugetare alocat pentru ordine şi siguranţă. Doar vecinii noştri bulgarii alocă un procent mai mare din cheltuielile publice pentru aceste sectoare, conform Eurostat.

Aproape fel de bine stăm în termeni de alocare de fonduri pentru ordine şi siguranţă şi când vine vorba de procente din PIB. Astfel, potrivit unor cifre publicate de Eurostat şi citate de România liberă, statele membre ale UE au cheltuit 258 de miliarde de euro în anul 2015 pentru ordine şi siguranţă publică, sau 1,8% din PIB-ul UE. Pe primele locuri în UE s-au situat Bulgaria, care a alocat 2,8% din PIB, urmată de Slovacia, 2,4% din PIB, şi România cu 2,3% din PIB pentru ordine şi siguranţă publică, arată Eurostat.

Dacă însă se ţine cont de sumele cheltuite per cap de locuitor de statele membre UE, lucrurile arată diferit. Astfel, în 2015, pe primele locuri după acest indicator se situau Luxemburg cu 899 euro pe cap de locuitor, Marea Britanie, 792 euro, şi Olanda, 724 euro. La polul opus se află Bulgaria cu 173 de euro şi România, cu 183 de euro pe cap de locuitor cheltuiţi în acest sector.

Sunt cifre goale! Poliţia văzută prin ochii mei este o instituţie care funcţionează la limita sărăciei!

În timp ce statisticile spun că alocăm ordinii şi siguranţei publice al doilea cel mai mare procent din UE, liderul Sindicatului Poliţiştilor ''Diamantul'' susţine că realitatea arată cu totul altfel decât cea prezentată de cifre, Poliţia funcţionând la limita sărăciei.

"Sunt cifre goale care pentru mine nu înseamnă nimic. Poliţia văzută prin ochii mei este o instituţie care funcţionează la limita sărăciei. Peste 1500 de posturi de poliţie din zona rurală nu sunt conectate la sistemul de canalizare. Poliţiştii nu au echipament de calitate. Poliţiştii patrulează singuri. Un poliţist a ajuns să facă munca la încă 4 inşi pentru că sunt peste 20.000 locuri vacante. Conceptul de "permanenţă plătită la domiciliu" se aplică poliţiştilor tot pentru a asigura continuitatea unui serviciu de poliţie decimat. Salariul de bază al unui poliţist este încă la nivelul anului 2009 (500-600 lei agenţii, 700-900 lei ofiţerii) fiind umflat ilegal până la 1450 lei cu aşa- numitele sume compensatorii.

Latrina Secţiei de Poliţie din Mogoşoaia
Latrina Secţiei de Poliţie din Mogoşoaia (Diamantul)

Tomberoane pentru colectatul apei de ploaie care curge prin tavan, într-o secţia 26 de Poliţie Bucureşti
Tomberoane pentru colectatul apei de ploaie care curge prin tavan, într-o secţia 26 de Poliţie Bucureşti (Diamantul)

Dacă există sume care se aruncă în ordine şi apărare naţională, eu nu le văd unde se duc", a declarat Emil Păscuţ pentru Epoch Times.

O altă explicaţie a faptului că, deşi alocăm un procent mare din cheltuielile bugetare ordinii şi siguranţei, acestea nu se reflectă şi în funcţionarea Poliţiei, pot fi şi pensiile speciale.

"Stiu că pensiile poliţiştilor pensionaţi se plătesc tot din bugetul alocat MAI. Deci o sumă foarte mare se duce pe pensii. Nu ajunge să fie pompată efectiv în serviciul activ de poliţie", spune Păscuţ.

"Ieri am aflat că şeful IGPR vrea să achizioneze, la cererea poliţiştilor şi în urma asasinării a doi poliţişti cu cuţitele, veste anti-înjunghiere" Dar ghici, nu sunt bani. Aşteptăm să vedem dacă pică ceva, la rectificarea bugetară", a mai adăugat Păscuţ.