NASA: Civilizaţia modernă se poate prăbuşi
Contactul cu Pământul permite asigurarea stabilităţii electrice a corpului nostru care joacă un rol determinant în menţinerea vitalităţii şi sănătăţii generale a organismului. (photos.com)
Civilizaţia modernă se îndreaptă spre colaps, susţine unul dintre studiile finanţate de americanii de la NASA. Scenariul exact în care se va petrece acest fenomen nu a fost prevăzut încă, însă se crede că acesta va fi format dintr-o serie de factori precum instabilitatea economică şi presiunea asupra resurselor planetei.
Teoreticienii de la NASA susţin că situaţia are tendinţa de a lua o întorsătură negativă chiar şi când se iau în calcul cele mai conservatoare estimări însă acestea sunt oricum foarte greu de implementat din cauza „elitelor” ce deţin o mare parte din resursele şi finanţele lumii.
Societatea modernă distruge mediul înconjurător, conflictele politice forţează naţiunile să investească în armament şi apărare iar războaiele pornite din motive economice se adaugă presiunii deja existente.
Studiul mai expune şi o analiză asupra ciclului de naştere, stagnare şi deteriorare al marilor civilizaţii antice care au ajuns la colaps după o perioadă relativ scurtă de panaceu.
Să fim moderni şi tehnologic avansaţi nu este de ajuns. Putem să luăm civilizaţia romană ca pe o dovadă că „civilizaţiile creative, complexe, sofisticate şi avansate pot fi atât fragile cât şi efemere”, conform matematicianul Safa Motesharri.
„Toate civilizaţiile pe care le-am cunoscut s-au prăbuşit: maiaşii, romanii, dinastiile chineze, sumerienii”, a precizat Debora MacKenzie, jurnalist pentru New Scientist.
În toate aceste civilizaţii avertismentele primite erau de cele mai multe ori ignorate de o mare parte a populaţiei care refuza să îşi schimbe modul de viaţă. Un exemplu curent în acest caz ar fi susţinerea societăţii de consum. Aceasta provoacă o risipă enormă a resurselor în timp ce se reduce constant nivelul valorilor morale ale populaţie forţată să intre într-o competiţie şi mai acerbă pentru resursele rămase.
"Colapsul poate fi evitat şi populaţia poate ajunge la un echilibru, dacă rata de consum a resurselor naturale este redusă la un nivel sustenabil şi dacă acestea vor fi distribuite într-o manieră relativ echitabilă", se precizează în raportul întocmit cu ajutorul modelului Handy (Human and Nature Dynamical).
Cele mai multe previziuni apocaliptice susţin că civilizaţiile ajungeau într-o stare deplorabilă atunci când societatea devenea foarte coruptă, ceea ce făcea ca diferenţele dintre bogaţi şi săraci să provoace conflicte interne şi instabilitate.
„Nimeni nu a făcut toate alegerile corecte şi a continuat să existe, aşa că există ceva intrinsec civilizaţiilor”, a adăugat aceasta.
Una dintre cele mai longevive civilizaţii din istorie, cea chineză, a excelat prin bogăţia culturală şi spirituală a populaţiei ce s-a împletit într-un mod armonios cu evoluţia tehnologică până când a fost decăzută de Marea Revoluţie Culturală a lui Mao.
Totuşi, ideea de colaps total este puţin cam dramatică. Chiar dacă multe civilizaţii s-au prăbuşit, de fiecare dată a existat o perioadă de renaştere despre care nu s-au ştiut foarte multe şi nu a fost investigată, a declarat Brendan Burke, şeful Catredei de Studii Romane şi Greceşti de la Universitatea Victoria.
Procesul de "ridicare şi prăbuşire este un ciclu recurent întâlnit des în istorie", a precizat Motesharri, însă istoria a arătat că civilizaţiile au renăscut după fiecare perioadă de declin.
