Moldova. Curtea Constituţională: Imunitatea nu are incidenţă asupra deputatului condamnat. Mandatul încetează de drept

La 20 ianuarie 2015, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra sesizării fostului deputatul comunist Grigore Petrenco. În sesizarea din 6 februarie 2014, autorul a invocat cazul ex-deputatului - pe listele Partidului Democrat din Moldova - Valeriu Guma, care a fost condamnat pentru acte de corupţie şi/ori trafic de influenţă cu privare de libertate, ce urmează a fi executată, aflat în căutare internaţională.

Astfel, potrivit surselor menţionate de autor, la 3 noiembrie 2011, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe deputatul Valeriu Guma la doi ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă şi acte de corupţie. Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a decis la 12 iunie 2012 să modifice pedeapsa cu suspendare, stabilindu-i deputatului moldovean patru ani de închisoare cu executare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondate atât recursul procurorului anticorupţie, cât şi cel al deputatului din Republica Moldova împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Inspectoratul General al Poliţiei Române a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoare pe numele deputatului Valeriu Guma, fiind anunţat în căutare.

Autorul sesizării a solicitat Curţii Constituţionale să explice dacă, în cazul condamnării persoanei, în timpul exercitării mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova printr-o sentinţă definitivă de către o instanţă judecătorească a unui stat străin, pentru acte de corupţie şi/ori trafic de influenţă cu privare de libertate, care urmează să fie real executată, aflat în căutare internaţională, prin prisma obligaţiunii respectării Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatelor la care statul Moldova este parte, în coroborare cu prevederile constituţionale, imunitatea deputatului se consideră consumată.

Curtea Constituţională a interpretat normele constituţionale ţinând cont că, de fapt, corupţia subminează democraţia şi statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia şi erodează calitatea vieţii, lupta împotriva corupţiei fiind parte integrantă a asigurării respectării statului de drept, consacrat de Preambul şi articolul 1 alin. (3) din Constituţie.

Curtea a reţinut că procedura recunoaşterii unei hotărâri penale străine de către instanţele naţionale nu implică dezbateri judiciare în fond şi administrare de probe, cauza fiind examinată în fond de instanţele judecătoreşti ale statului de condamnare. În acest context, procedura recunoaşterii unei hotărâri penale străine este una necontencioasă, limitată la verificarea de către instanţele judecătoreşti naţionale a respectării garanţiilor procesuale de către instanţele judecătoreşti ale statului de condamnare.

În acest sens, Procurorul General, sau ministrul Justiţiei nu se pot adresa din oficiu instanţei de judecată naţionale cu demersul de recunoaştere şi executare a unei hotărâri penale străine. Executarea unei hotărâri străine are loc numai la cererea de recunoaştere şi executare formulată de autorităţile competente ale statului de condamnare. Astfel, la recunoaşterea şi executarea unei hotărâri penale definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti din străinătate nu este necesară ridicarea imunităţii deputatului.

În concluzie, Curtea Constituţională a decis ca în cazul condamnării deputatului pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie şi/sau condamnării la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, inclusiv ale unui stat străin, mandatul acestuia nu poate fi ridicat, ci încetează de drept.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook