Modificările legilor Justiţiei. Tudorel Toader va căpăta puteri fără precedent
Deşi numit politic, ministrul Justiţiei ar urma să devină, în baza proiectului de modificare a legilor ce reglementează domeniul, cel mai puternic om din sistem, controlând numirile procurorilor şefi şi căpătând putere şi peste CSM şi judecători.
Judecătorul Cristi Danileţ (Epoch Times)
Dacă propunerile de modificare a legilor Justiţiei formulate de Tudorel Toader ar fi adoptate în forma în care sunt, ministrul Justiţiei ar capătă o triplă putere: asupra procurorilor, asupra judecătorilor şi asupra membrilor CSM, lucru foarte grav, care ne-ar arunca practic înapoi în timp, în urma reformei făcute în 2004-2005, a explicat judecătorul Cristi Danileţ, într-un interviu acordat Revistei 22.
Unul dintre punctele nevralgice ale acestui proiect de lege este trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, lucru care va însemna practic că „ministrul Justiţiei, prin Inspecţia Judiciară, va putea face verificări la orice instanţă de judecată. Ceea ce este ceva nou, asta pentru că, până acum, ministrul Justiţiei avea relaţie doar cu procurorii, din cauza acelei prevederi din Constituţie care spune că procurorii îşi exercită funcţia sub autoritatea ministrului Justiţiei. Pe acest lucru marşează ministrul Tudorel Toader, care spune că, dacă asta prevede Constituţia, înseamnă că eu, ministrul Justiţiei, sunt un fel de şef al procurorilor. Şi din această calitate, eu, ministrul, pot propune şeful procurorilor, pot face inspecţie la procurori etc. Dar ministrul Justiţiei, luându-şi în subordine Inspecţia Judiciară, nu îi va putea verifica doar pe procurori, ci şi pe judecători. Asta este marea problemă.”
În plus, verificările nu vor fi doar pe linie disciplinară, ci şi managerială, ceea ce, potrivit lui Danileţ, este fără precedent.
Un alt amănunt dubios din proiectul de lege prezentat de Tudorel Toader apare la Art. 109 (a), susţine Danileţ: „În materie disciplinară, inspectorii judiciari dispun şi efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori, inclusiv faţă de cei care sunt membri ai CSM, precum şi faţă de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
„Practic, prin intermediul acesta, ministrul Justiţiei are o triplă putere: asupra procurorilor, asupra judecătorilor şi asupra membrilor CSM. Cred că acest lucru este foarte grav şi ne duce în urma reformei făcute în 2004-2005”, precizează judecătorul.
Nu în ultimul rând, Cristi Danileţ reaminteşte că cine are puterea de a revoca procurorii şefi controlează sistemul, ori, proiectul lui Toader îl scoate pe preşedintelui României din procedura de numire/revocare a procurorului general şi a procurorilor şefi de la DNA şi DIICOT iar cel care face propunerile este ministru - personaj numit politic - instituţia decidentă fiind CSM, care însă, atenţie, alege din ce i se propune!
„Cât timp ministrul se implică în procedura de recrutare a şefilor de parchete, este o influenţă politică. Şi această influenţă politică nu este a celui care numeşte în funcţie formal, cum este preşedintele ţării acum, ci este a celui care declanşează procedura, cum este ministrul Justiţiei, şi poate să revoce omul din funcţia de conducere. Cine are puterea de a revoca are şi puterea de a controla sistemul. Deci această putere nu este neapărat a celui care numeşte, ci a celui care revocă. Un sistem aşa este ţinut în frâu, nu prin modalitatea de numire, ci prin cea de revocare. Atâta timp cât revocarea o poate iniţia un om politic, atunci este grav”, mai arată judecătorul.
Interviul integral poate fi citit aici
