Moartea copacilor Capitalei, o afacere plină de cinism? O eternă gaură neagră înghite banii cetăţenilor

Primăriile din Capitală au mai mereu ceva spaţiu verde de amenajat. Cumva însă, copacii se tot usucă şi sunt schimbaţi. Pe banii cetăţenilor. Am încercat să aflăm de ce.
Mesteceni uscaţi
Mesteceni uscaţi (Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Bucureştenii care trec pe Bulevardul Nicolae Grigorescu din Capitală au parte de un peisaj dezolant - numeroşi mesteceni tineri plantaţi de Primăria Sector 3 pe spaţiul verde de pe mijlocul carosabilului s-au uscat. Dincolo de faptul că imaginile pot întrista orice iubitor de natură, se ridică şi o problemă de bani.

Potrivit PRO TV, "amenajarea" scuarului verde din mijlocul Bulevardului Nicolae Grigorescu a costat 200.000 de euro iar micuţii mesteceni au fost de şapte ori mai scumpi decât preţul pieţei. Astfel, un mesteacăn a fost cumpărat de Primăria condusă de Robert Negoiţă cu peste 450 de lei. De pildă, în pepiniera din Brăneşti, un mesteacăn de doi metri jumătate poate fi cumpărat cu 60 de lei, arată sursa citată. Şi, după ce că au costat o mică avere, acum mestecenii mor şi nu neapărat fiindcă "aşa le-a fost soarta."

Am încercat să aflăm de la Diana Culescu, membru al Societăţii Internaţionale de Arboricultură care ar putea fi cauza morţii copăceilor.

"Eu din câte ştiu, pe dedesubtul acelor mesteceni este o placă de beton (parcă metroul trece pe acolo) motiv pentru care cei care au făcut amenajarea au ridicat pământul ca să încapă tot balotul arborilor. Doar că acest spaţiu funcţionează ca o cuvă pe care, dacă o udă ploaia plantele rezistă, dacă nu, fără udare adecvată acestea nu au nici o şansă să supravieţuiască. Şi, astfel, aceşti mesteceni s-au uscat. Mai ales că atunci când ridici pământul măreşti suprafaţa de evaporare. O suprafaţă înclinată este practic mai mare decât una plană. Şi atunci, astfel, arborii au rămas şi mai rapid fără apă. Din punctul meu de vedere, lipsa apei este motivul principal care a dus la moartea acestor mesteceni.

Şi mai este o problemă. La noi în ţara, pentru plantări se aduc cam toate ciurucurile din alte ţări. Din câte ştiu, domnul Negoiţă, personal, a declarat că mestecenii plantaţi pe Bulevardul Nicolae Grigorescu au 12 cm în diametru. Ăsta este un standard enorm la arbori şi nu cred că există multe administraţii publice din România care să îşi permită să planteze un număr mare de arbori din acest standard, doar pentru a-i lăsa să se usuce. Un diametru de 12 cm înseamnă un standard de 35-40 cm în circumferinţă. Un singur exemplar de Betula pendula (denumirea ştiinţifică pentru mesteacăn) cu acest diametru ar costa aproximativ 2500 de euro. 12 cm în circumferinţă înseamnă aproximativ 4 cm în diametru.

Personal cred că domnul Negoiţă face confuzie între diametru şi circumferinţă. Circumferinţa este într-adevăr un indicator de calitate pentru arborii pe care îi iei din pepinieră, în timp ce diametrul nu se numără printre factorii care definesc calitatea unui astfel de arbore. Aceste caracteristici sunt descrise pe larg de Asociaţia Pepinierelor din Europa (ENA), pentru toate categoriile de material săditor, în documentele de specialitate pe care le elaborează cum este şi cazul Standardelor europene tehnice şi de calitate pentru materialul săditor din pepiniere.

În privinţa circumferinţei, descrierea standardului pentru un arbore se face prin două numere. În pepiniere există standardul 10-12 şi standardul 12-14. De ce cred eu că în România ajung toate plantele cu probleme din pepinierele din străinătate? Pentru că exact între aceste două standarde, respectiv 10-12 cm şi 12-14 cm se realizează o selecţie. În cadrul acestei selecţii sunt eliminaţi arborii cu defecte, pe care nu mai merită să îi păstrezi deoarece este puţin probabil să îi poţi vinde din cauza problemelor pe care le au deja. În cadrul acestui proces de selecţie plantele cu probleme ajung de regulă în tocătorul de lemn. Dar de ce să arunci arborii cu probleme şi astfel să pierzi banii pe care i-ai investit deja în creşterea lor? Nu este mai convenabil să îi vinzi administraţiilor publice din România care nu ţin cont de aceste aspecte referitoare la calitate? De ce să arunci arborii cu probleme în tocător când îi poţi vinde pe bani buni primăriilor din România? De exemplu, la Sectorul 3. Din punctul meu de vedere acesta este cel mai probabil un alt factor care a contribuit în mod esenţial la pierderea mestecenilor. Primăria Sectorului 3 poate să dovedească foarte clar, prin documentele de cumpărare, care este standardul utilizat în această amenajare.

Este astfel important să ştim: pe Bulevardul Grigorescu a fost utilizat standardul inferior de 10-12 cm sau cel superior de 12-14 cm? În cazul în care a fost utilizat standardul superior, atunci problema a fost generată de lipsa apei. Dacă pentru amenajare a fost folosit standardul inferior, lipsa udării nu a făcut decât să grăbească pierderea mestecenilor", a explicat Diana Culescu pentru Epoch Times.

Specialista mai atrage atenţia că trebuie reţinut şi faptul că amenajarea aferentă Bulevardului Nicolae Grigorescu încalcă prevederile Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 128/2016. Acest act normativ prevede ca, în cazul spaţiilor verzi care nu au impact asupra circulaţiei auto, arborii introduşi în noile amenajări trebuie să aibă o circumferinţă a trunchiului de minim 24 cm. Ori, mestecenii plantaţi de-a lungul Bulevardului Grigorescu au desigur impact asupra circulaţiei auto şi, aşa cum se poate constata la faţa locului, circumferinţa lor este mult sub prevederile legale.

Nu în ultimul rând, Diana Culescu reaminteşte că ceea ce se întâmplă cu arborii în Sectorul 3 nu este un caz izolat şi că la nivel de Capitală este o practică obişnuită în amenajarea spaţiului verde.

"Risipa banului public pe arbori care la scurt timp după plantare se usucă se întâmplă în tot Bucureştiul, doar în cazul Bulevardului Nicolae Grigorescu din Sectorul 3 situaţia este mai vizibilă. În acest caz toată lumea a stat cu ochii pe această amenajare pentru că spaţiul mai fusese amenajat o dată cu foarte puţin timp înainte. Noua amenajare are un important impact vizual prin urmare a fost uşor de observat de către oricine. Aşadar când arborii s-au uscat foarte multă lume a perceput schimbarea. Intervenţiile mai banale nu sunt însă evidente pentru publicul larg. De exemplu, platanii de pe Bulevardul Magheru care sunt înlocuiţi cvasi-anual deoarece mor pentru că au defecte majore şi pentru că nu sunt udaţi nu au stârnit niciodată acelaşi interes precum mestecenii de pe Bulevardul Grigorescu. Şi exemple de acest fel sunt o mulţime la nivelul întregului oraş.

Este o practică obişnuită în Bucureşti de a face bani din amenajarea sau, mai bine spus, re-amenajarea spaţiului verde. La noi, plante care ar trebui să fie perene - cum este şi cazul arborilor - sunt tratate precum plantele anuale, fiind înlăturate pentru că mor după doar un sezon de vegetaţie. Şi în locul lor sunt plantate alte plante. Şi apoi altele … şi tot aşa. Însă practica asta este destul de veche, nu a fost inventată acum”, susţine peisagista.

Potrivit Dianei Culescu ceea ce se întâmplă cu ”amenajarea” defectuoasă a spaţiilor verzi cel mai probabil nu este o chestiune care ţine de confuzie sau de neştiinţă. În permanenţă administraţia publică invocă prezenţa specialiştilor în luarea acestor decizii. Iar în cazul în care aceste intervenţii sunt făcute sub îndrumarea specialiştilor nu ne rămâne să credem decât că ele reprezintă efectiv o afacere făcută cu cinism.

"Din acest motiv se şi taie atât de agresiv coroanele arborilor (folosindu-se termenul toaletare care nu există ca operaţiune descrisă în practica profesională din România n.r.). Arborii mor ca urmare a acestei maltratări. Iar administraţia publică este ”nevoită” să planteze alţi arbori. Alţi arbori care şi ei mor … evident!”, a subliniat spcialista.

În urma dialogului purtat cu experta, redactorii noştri au măsurat câţiva dintre mestecenii uscaţi. Doar doi dintre cei măsuraţi, la întâmplare, aveau circumferinţa de 14 cm la 1 metru de la sol, restul aveau circumferinţe de 10, 11, 12 cm, ba chiar un copăcel avea doar 8 centimetri.

De asemenea, redacţia noastră a solicitat Primăriei Sector 3 o copie după factura în baza căreia s-au achiziţionat mestecenii şi specificaţiile tehnice ale acestora... Până la ora actuală, nu a primit niciun răspuns.

Referitor la udare, prezentăm o fotogarfie cu un model al sistemului de udare prin picurare care ar trebui să se aplice arborilor, primit de la Diana Culescu şi un "model" găsit de noi lângă mestecenii uscaţi. Potrivit specialistei, tuburile care apar printre mestecenii de pe Grigorescu, în mod normal, la o lucrare ca la carte, sunt reduse până la nivelul solului după instalarea furtunului de picurare, iar capătul este acoperit pentru a nu permite intrarea pământului. La finalizarea amenajării ele nu mai sunt vizibile la suprafaţă solului. Mai exact, tuburile sunt lăsate la suprafaţă doar înainte de instalarea furtunului de picurare pentru a putea fi găsite cu uşurinţă de cei care fac amenajarea, de unde se poate deduce că amenajarea de pe Bulevardul Grigorescu a rămas undeva la jumătate...

Cum ar trebui sa arate un sistem de udare
Cum ar trebui sa arate un sistem de udare (Diana Culescu)

"Sistem" de udare a mestecenilor de pe Bdul Nicolae Grigorescu
"Sistem" de udare a mestecenilor de pe Bdul Nicolae Grigorescu (Epoch Times)

Standarde mesteceni

Standarde mesteceni
Standarde mesteceni (Diana Culescu)

Standarde mesteceni
Standarde mesteceni (Diana Culescu)

Standarde mesteceni
Standarde mesteceni (Diana Culescu)

Standarde mesteceni
Standarde mesteceni (Diana Culescu)

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne