Mitingul "alb" al lui Dragnea, o nouă pagină "în istoria dezonoarei la români"

România regimului Dragnea reintră în era ceauşismului multilateral dezvoltat. Singura justificare a acestei guvernări este salvarea domnului Dragnea. Apelul la ură, resentiment şi izolare este parte din acest efort de apărare, opinează Ioan Stanomir.
Liviu Dragnea pe scenă la mitingul anti "stat-paralel"
Liviu Dragnea pe scenă la mitingul anti "stat-paralel" (Epoch Times)

În istoria dezonoarei la români, ziua de sâmbătă este o pagină care egalează, prin intensitatea ei dureroasă, clipele ceauşismului, scrie politologul, într-un amplu articol dedicat mitingului "anti-stat paralel" organizat de Liviu Dragnea în Capitală.

Redăm câteva fragmente din articolul profesorului Stanomir, publicat pe marginaliaetc.ro

"Dictaturile, animate fiind de ostilitatea lor implacabilă în raport de autonomia individuală, caută, inevitabil, ordinea de cazarmă a masei. Uniformele şi încolonarea sunt marca tuturor regimurilor care, de la 1917 pâna astăzi, au căutat să sugrume libertăţile, în numele himerelor ideologice. De la detaşamentele de proletari la cămăşile negre ale lui Mussolini sau detaşamentele de asalt naţional-socialiste, memoria veacului trecut este marcată de această umbră, teribilă, a scenografiei intimidării şi barbariei.

Marea adunarea populară pusă în scenă de regimul Dragnea este, dincolo de grotesc şi de expresivitatea involuntară, parte din această serie hrănită de vocaţia totalitară. Marşul spre Bucureşti al fidelilor PSD evocă, în cheie minoră, marşurile de dinaintea lor. Scena de pe care s-a dezlănţuit oratoria demagogică evocă scenele de pe care, în RPR sau în RSR, s-au înălţat liturghiile urii. Fesenismul domnului Dragnea a ambiţionat să imite tiparul de mobilizare al autocraţiei turce erdoganiste: o singură naţiune, un singur conducător, un singur crez.

În istoria dezonoarei la români, ziua de sâmbătă este o pagină care egalează, prin intensitatea ei dureroasă, clipele ceauşismului. Reflexele de obedienţă au fost reactivate: România domnului Dragnea este România pe care o ţine ostatecă un stat nereformat, corupt, cleptocratic, infestat de clientelism. Pentru această Românie, supunerea este singura conduită imaginabilă, căci libertatea este un concept suspect în universul reglat de ierarhiile stricte ale partidului unic.

(...)

Marşul spre Bucureşti marchează şi radicalizarea mesajului populist de denunţare al “ duşmanului”. Campania împotriva “statutului paralel” este ocazia de a cimenta unitatea fidelilor prin eliberarea urii. Nu logica contează în discursul regimului Dragnea, ci intensitatea demagogiei, pasiunea cu care este demascat inamicul. De la înaintaşii săi totalitari şi de la contemporanii săi autocraţi, regimul Dragnea preia lecţia, centrală, a solidarizării prin resentiment şi fanatizare. Cei care se opun puterii sunt nu doar inamici ai prosperităţii, ci şi duşmani ai României."

Articolul integral poate fi citit aici