Ministerul Justiţiei: Arhiva SIPA trebuie să înceteze să mai fie motiv de speculaţii şi suspiciuni

Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România i-au trimis o scrisoare deschisă ministrului Justiţiei în care atrag atenţia că este "o împrejurare deosebit de gravă" faptul că din componenţa Comisiei pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva SIPA nu fac parte şi reprezentanţi ai asociaţiilor de magistraţi, din moment ce înscrisurile îi vizează, în special, pe judecători şi procurori. Joi, a venit şi răspunsul oficial din partea ministerului.

Ministerul condus de Raluca Prună atrage atenţia că actul normativ privind arhiva SIPA este un răspuns la solicitările venite din partea societăţii civile şi din partea unor justiţiabili - motivaţi de necesitatea probării cererilor adresate unor instanţe judecătoreşti în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziţie a unor documente din arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA/SIPA).

"Considerăm că preocupările exprimate trebuie puse realist în lumina unei situaţii nereglementate timp de 10 ani şi explicate în detaliu în Nota de fundamentare. Precizăm că în anii anteriori au mai fost iniţiate demersuri pentru inventarierea arhivei, fără a deveni operaţionale (de exemplu în 2013 când un alt proiect de Hotărâre de Guvern a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii). În opinia Ministerului Justiţiei, această arhivă trebuie să înceteze să mai fie motiv de speculaţii şi suspiciuni", se arată în răspunsul ministerului.

Mai mult, instituţia condusă de Raluca Prună reaminteşte că una dintre organizaţiile care a semnat scrisoarea deschisă este aceeaşi care în data de 5 februarie 2016 cerea într-o altă scrisoare deschisă lămurirea problemei legate de arhiva SIPA, afirmând în mod eronat că aceasta ar fi fost transferată către un serviciu de informaţii.

Din aceste considerente, ministerul a supus dezbaterii publice, pe data de 25 iulie, proiectul de hotărâte privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie. În perioada dezbaterii publice, orice persoană sau organizaţie interesată poate transmite în scris propuneri, sugestii sau opinii.

Potrivit ministerului, "structura de securitate" menţionată în proiect este constituită în temeiul Legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi a HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România. Astfel, potrivit art. 3 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, "structura de securitate" este definită drept "compartimentul specializat în protecţia informaţiilor clasificate, organizat în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi al altor persoane juridice de drept public sau privat".

În conformitate cu legea, la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice se organizează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate prin compartimente/birouri/servicii de informaţii clasificate. Stabilirea structurilor de securitate sau a funcţionarilor de securitate în cadrul instituţiilor publice este corelată cu deţinerea de informaţii clasificate de către acestea, respectiv volumul lor.

"Prin urmare, Ministerul Justiţiei nu poate răspunde la întrebarea dacă în sistemul judiciar mai există, în prezent, alte structuri de securitate, întrucât Ministerul nu coordonează şi nu controlează activitatea legată de informaţiile clasificate desfăşurată de instituţiile din autoritatea judecătorească. Întrebarea trebuie adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În ceea ce priveşte criteriile de stabilire a structurilor de securitate, respectiv a funcţionarilor de securitate la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi atribuţiile care privesc gestiunea informaţiilor clasificate, acestea sunt definite de art. 29, 31 din HG 585/2002", a mai transmis ministerul.

Proiectul de lege supus dezbaterii publice prevede faptul că "documentele cuprinse în arhiva fostei DGPA nu pot fi puse, pe perioada desfăşurării activităţii Comisiei, la dispoziţia nici unei persoane fizice sau juridice în afara celor însărcinate, potrivit legii, să îndeplinească atribuţii cu privire la documentele acestei arhive".

După finalizarea activităţii de inventariere, accesul la aceste documente se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celorlalte reglementări în materia prelucrării informaţiilor clasificate şi a datelor cu caracter personal.

În prezent, arhiva fostei D.G.P.A. se află, sub sigiliu, în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprinde atât dosare de personal, cât şi alte documente specifice.

Reamintim în context că fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, cea care a dispus desfiinţarea SIPA, declara că acest organism, prin agenţii săi, urmărea judecători, procurori sau avocaţi iar notele informative conţineau nu doar date despre activitatea profesională, ci şi despre viaţa privată a magistraţilor. Macovei a mai sugerat că dacă vrem dovada că Ponta a fost ofiţer acoperit, n-ar fi rău ca aceasta să fie căutată în arhiva SIPA.