Medici transformaţi în torţionari

O imagine din documentarul ”Ucişi pentru organe: Afacerea secretă de transpanturi a Chinei”.
O imagine din documentarul ”Ucişi pentru organe: Afacerea secretă de transpanturi a Chinei”. (NTDTV)

Medici americani şi alţi profesionişti din domeniul sănătăţii au fost complici ai Pentagonului şi CIA la torturarea deţinuţilor din închisori, informează un raport independent publicat luni. "În numele Securităţii Naţionale, militarii au deturnat jurământul (lui Hipocrate), iar medici au fost transformaţi în agenţi de informaţii", denunţă aceste practici unul dintre autorii studiului, Gerald Thomson, profesor în medicină la Universitatea Columbia.

Raportul intitulat "Etica abandonată: profesionalismul medical şi abuzul asupra deţinuţilor în războiul împotriva terorismului" a fost elaborat de aproximativ 20 de experţi juridici, medici şi militari şi dezvăluie faptul că medici din SUA au luat parte la "conceperea, participarea la şi aplicarea torturii şi unor tratamente crude, inumane şi degradante" unor bărbaţi aflaţi în detenţie în închisori americane din Afganistan, la Guantanamo sau în închisori secrete CIA.

Departamentul Apărării şi CIA au cerut în mod abuziv profesioniştilor în domeniul sănătăţii să colaboreze la operaţiuni de stoarcere de informaţii şi de securitate astfel încât au produs suferinţe grave deţinuţilor", se subliniază în raport.

Printre practicile inumane la care medicii au luat parte, la cererea CIA şi a Departamentului de Stat, se numără alimentarea forţată a deţinuţilor aflaţi în greva foamei la Guantanamo, interogatorii în forţă şi simulări ale înecului practicate asupra unor suspecţi de terorism în închisori secrete aparţinând CIA, declara Leonard Rubenstein, profesor în Dreptul sănătăţii publice la Universitatea Johns-Hopkins, coautor la acest studiu.

Autorii studiului consideră ca deosebit de gravă participarea medicilor sau infirmierilor la aceste abuzuri împotriva prizonierilor din închisori. Cadrele medicale "legitimează aceste practici prin prezenţa lor, sugerând că sunt acceptabile din punct de vedere medical", a declarat prof. Rubestein.

Concluziile raportului au fost catalogate drept "eronate" de către CIA şi "absurde" de către Pentagon.

"Este important să subliniem că CIA nu mai are deţinuţi în detenţie şi că preşedintele Obama a pus capăt programului de detenţie şi interogare printr-un decret în 2009", a declarat directorul pentru comunicaţii al CIA Dean Boyd.

La rândul său Pentagonul a declarat pentru AFP că "niciunul dintre critici nu a avut acces la deţinuţi, la rapoartele medicale ale acestora sau la proceduri" în închisoarea militară de la Guantanamo.

În schimb, medicilor li s-a mulţumit pentru că muncesc "în condiţii de mare stres" şi oferă "cele mai bune îngrijiri la care deţinuţii au avut vreodată acces"

SUA nu este nici prima, nici singura ţară unde medicii sunt acuzaţi de complicitate la tortură şi rele tratamente aplicate deţinuţilor din închisori.

În anul 2010 pe lista nominalizaţilor la premiul Nobel pentru pace se regăseau numele lui David Matas şi David Kilgour, propuşi la această înaltă distincţie pentru cartea “Recoltarea sângeroasă.” Cartea, publicată în 2006, documenta un fenomen fără precedent pe plan mondial: recoltarea legală de organe de la prizonieri de conştiinţă vii, practică ce are loc în China, sub patronajul regimului comunist. Recoltările de organe au loc în spitalele de stat şi sunt efectuate de chirurgi specializaţi în transplant, obligaţi de regim să ia parte la acest genocid.

David Matas, un renumit avocat al drepturilor omului şi David Kilgour, fost parlamentar şi secretar de stat pentru Asia–Pacific al Guvernului canadian, au condus investigaţii independente pe tema transplanturilor de organe din China, cei doi strângând un număr masiv de dovezi care i-a condus la concluzia că: “Au avut loc şi continuă să aibă loc şi astăzi recoltări de organe pe scară largă de la practicanţi Falun Gong [practica spirituală paşnică, bazată pe respectarea principiilor Adevăr, Compasiune, Toleranţă n.r.] fără consimţământul acestora”, acest lucru fiind “o formă fără precedent a răului pe această planetă”.

Ancheta efectuată în 2005 de David Kilgour şi David Matas a relevat faptul că regimul de la Beijing nu poate justifica sursa a peste 40 de mii de transplanturi (www.OrganHarvestInvestigation.com). Raportul Kilgour-Matas arată că organele sunt extrase cu forţa, pe viu, de la practicanţi Falun Gong, de la uiguri şi tibetani închişi pe nedrept în lagăre de muncă.

Sub presiunea regimului, medicii participă la acest proces de la început şi până la final (recoltarea organelor din prizonieri vii şi clinic sănătoşi).

Concluziile lui Kilgour şi Matas, bazate pe mărturiile unor foşti deţinuţi, ale unor medici chinezi, pe statistici şi documente oficiale, relevă faptul că prizonierii de conştiinţă - practicanţi Falun Gong, uiguri şi tibetani - deşi torturaţi şi bătuţi sistematic în închisori, sunt supuşi unor analize foarte sistematice şi foarte consistente. Prizonierilor li se fac analize de sânge, analize de ţesuturi etc., care sunt centralizate într-o bancă de date. În momentul în care spitalele chineze primesc o cerere pentru un organ, din baza de date este ales "donatorul" compatibil, care este apoi literalmente sacrificat.

Toate organele sunt valorificate. Soţia unui medic chinez, ce a reuşit să fugă din ţară, povesteşte cum soţul ei, chirurg oftalmolog, recolta cornee de la prizonieri Falun Gong, după care "pacientului", încă viu, i se scotea fiecare organ din el de către chirurgi specializaţi. Un cetăţean spaniol care a beneficiat de un transplant în China a povestit în presă despre ficatul pe care l-a licitat.

Medicii chinezi au recunoscut pentru investigatori sub acoperire, care s-au pretins pacienţi în căutare de un organ, că recoltează organe de la prizoneri Falun Gong şi că, în momentul în care primesc o cerere pentru un organ anume (fie el rinichi, ficat sau chiar o inimă), aleg un deţinut din închisoare care este apoi... operat.

Anterior publicării cărţii, pe site-urile lor, spitalele de stat chineze făceau publicitate vânzării de organe pentru transplant. Investigatorii au putut afla astfel direct de la sursă că un transplant de ficat costă 100.000. USD, un rinichi 60.000. USD, organele fiind disponibile pentru transplanturi în timp record (o săptămână sau două pentru o inimă, câteva zile pentru un ficat) având în vedere existenţa băncii de organe vii. În ţările occidentale, bolnavii pot sta ani de zile pe lista de aşteptare pentru un ficat sau rinchi.

Dacă primul transplant nu reuşeşte, mai menţionau spitalele din China, al doilea organ se dă "gratuit."

Nu mai puţin de 87.000 de cazuri de tortură gravă în lagărele chineze au fost documentate până în prezent de ONU. Rapoartele descriu scene oribile, în care prizonierii de conştiinţă din China mor ca rezultat al relelor tratamente, neglijării său îngrijirilor medicale neadecvate. Cruzimea şi brutalitatea acestor acte de tortură sfidează orice descriere.

Numărul mare de transplanturi efectuate în China care nu pot fi justificate în mod oficial de regimul de la Beijing şi dovezile publicate de numeroşi experţi i-au determinat pe medici şi militanţi din toată lumea, raporturi ONU, congresmeni americani să ajungă la concluzia că în China există un sistem de stat care “ucide la comandă” prizonierii de conştiinţă, consideraţi indezirabili de regim, în scopul valorificării organelor lor.