MCV pentru România: Parlamentul, acuzat că a pus beţe în roatele ANI

Unele decizii ale Parlamentului au pus sub semnul întrebării sau au întârziat punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti care confirmă rapoartele Agenţiei Naţionale de Integritate în cazurile unor politicieni, au acuzat experţii europeni.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016. (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Parlamentul României a redeschis periodic discuţiile pe legile privind integritatea, fapt ce a blocat instituirea unui cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil reformelor. Mai mult, a pus sub semnul întrebării şi aplicarea deciziilor Agenţiei Naţionale de Integritate, reiese din raportul MCV pentru România.

"Cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se definesc situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi pentru funcţionarii publici aleşi sau numiţi a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil reformelor, deşi în anii 2015 şi 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate", se arată în raportul MCV.

În acelaşi timp, experţii europeni au arătat că a existat problema recurentă legată de rezistenţa la punerea în aplicare a rapoartelor agenţiei, chiar şi atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească, şi de reticenţa instituţiilor şi autorităţilor responsabile de a aplica sancţiunile necesare (care constau, în general, fie în demiterea din funcţia publică, fie în amenzi administrative).

"În ultimii doi ani, situaţia generală s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, însă unele decizii ale Parlamentului au continuat să pună sub semnul întrebării sau să întârzie punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti care confirmă rapoartele agenţiei", se precizează în MCV."

În prezent, România dispune de un cadru legal cuprinzător în materie de integritate pentru funcţionarii publici, iar Agenţia Naţională de Integritate este recunoscută, potrivit Comisiei Europene, ca o instituţie independentă care pune în aplicare aceste norme. Atunci când au fost contestate, deciziile agenţiei şi sancţiunile pe care aceasta le poate aplica au fost în mod consecvent confirmate de instanţe.

"Bilanţul agenţiei în ceea ce priveşte investigarea averilor ilicite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese administrative s-a îmbunătăţit în mod treptat, rezultatele fiind în mod constant semnificative începând cu 2013, tendinţă care a fost confirmată din nou în 2016. Este important de reţinut că bilanţul pozitiv al ANI s-a menţinut în pofida perturbării cauzate la nivelul conducerii prin demisia preşedintelui agenţiei", reiese din raportul MCV.

ANI va avea la dispoziţie un nou instrument, sistemul PREVENT de verificări ex ante ale achiziţiilor publice, a cărui legislaţie a fost convenită în Parlament în toamna anului 2016 şi care ar trebui să includă toate conflictele de interese astfel cum sunt definite de noile legi ale achiziţiilor publice.

În conformitate cu recomandarea din ultimul raport MCV, în 2016, ANI a colaborat îndeaproape şi cu Autoritatea Electorală Permanentă pentru a se asigura că deciziile în materie de integritate au fost avute în vedere la stabilirea eligibilităţii candidaţilor.

"Acest lucru s-a dovedit a fi eficace deoarece candidaţi aleşi în alegerile locale în pofida unei decizii în materie de integritate au fost îndepărtaţi sau au demisionat din funcţie, iar partidele şi autorităţile electorale au utilizat informaţiile furnizate de ANI pentru a evita prezentarea pe liste pentru alegerile parlamentare a unor candidaţi neeligibili. Un singur caz pare să facă excepţie aici", potrivit documentului citat.

În recomandările sale din iulie 2013, Comisia a arătat că se aşteaptă ca miniştrii să dea exemplu în ceea ce priveşte respectarea normelor în materie de integritate şi că acelaşi lucru ar trebui să fie posibil în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie. Acestea sunt elemente de o mare importanţă pentru credibilitatea Guvernului şi a Parlamentului în faţa opiniei publice.

Comisia European consideră că, în ansamblu, România a înregistrat progrese în acest domeniu se poate consideră că ANI s-a impus drept o instituţie respectată. Acest lucru a fost demonstrat şi de faptul că în 2016 i s-a încredinţat dezvoltarea sistemului PREVENT, un sistem care realizează verificări ex ante cu privire la conflictele de interese din achiziţiile publice, a cărui funcţionare va trebui demonstrată în 2017. De asemenea, agenţia joacă un rol important în Strategia naţională anticorupţie 2016-2020 în domeniul prevenirea corupţiei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne