Mâncare de gogoşari copţi cu mămăliguţă - o tradiţie românească şi internaţională

Cum de ştiau oare bunicile noastre de la ţară să gătească acelaşi fel de mâncare pe care îl preparau ţărăncile franţuzoaice sau spaniole, care susţin că piperada îşi are originea în ţările lor? Răspunsul se pierde poate în negura timpului, important este să păstrăm în continuare valorile, obiceiurile şi tradiţiile ...
Mâncare de gogoşari copţi
Mâncare de gogoşari copţi (Maria Matyiku / Epoch Times)

Mâncarea de gogoşari copţi este o delicatesă a bucătăriei româneşti, fiind una dintre mâncărurile preferate ale copilăriei. Cu sosul ei dulce-acrişor delicios şi buchetul de miresme îmbietoare, e o mâncare rafinată ce ne încântă papilele gustative.

Ca reţetă este foarte similară cu o mâncare tradiţională spaniolă(piperrada) sau franţuzească(piperade basque). Diferenţele minore dintre mâncarea românească tradiţională şi cea franţuzească sau spaniolă o fac ierburile aromate (în loc de pătrunjel - folosesc fie dafin, busuioc, cimbru sau salvie) şi condimentele - pe lângă piper, adaugă paprică afumată şi praf de chili.

Aşa că stau să mă întreb, cum de ştiau oare bunicile noastre de la ţară să gătească acelaşi fel de mâncare pe care îl preparau ţărăncile franţuzoaice sau spaniole, care susţin că piperada îşi are originea în ţările lor? Răspunsul se pierde poate în negura timpului, important este să păstrăm în continuare valorile, obiceiurile şi tradiţiile pe care le-am moştenit şi să le transmitem generaţiilor următoare, la fel cum au făcut şi bunicii şi străbunicii noştri.

Ingrediente:

12-15 gogoşari copţi (se pot folosi şi ardei dar gustul va fi diferit),
2 cepe de mărime mijlocie tăiate mărunt,
2-3 căţei de usturoi tocaţi,
2-3 roşii tăiate cubuleţe (sau o jumătate de cană de bulion sau o lingură cu vârf de pastă de roşii dizolvată într-o jumătate de cană de apă),
câteva linguri de ulei,
sare, piper după preferinţă,
câteva fire de pătrunjel verde,
4 ouă ( opţional)

Modul de preparare:

Gogoşarii se pot coace întregi pe plită, după care se curăţă şi li se îndepărtează cotorul şi seminţele.
O altă metodă de coacere a gogoşarilor la cuptor, este următoarea: gogoşarii se taie în felii mai mari, se curăţă de cotor şi sâmburi şi se pun tavă la cuptorul încins la 170 C. După 4-5 minute se întorc pe cealaltă parte. Gogoşarii se pătrund destul de bine, iar pieliţa de deasupra se îndepărtează foarte uşor. După ce s-au răcit, gogoşarii copţi se curăţă de pieliţă şi se taie în fâşii subţiri pe lungime.

Într-o cratiţă de mărime mijlocie, se pune uleiul, apoi se adaugă ceapa şi se amestecă la foc mic până când se înmoaie şi devine sticloasă.

Se adaugă gogoşarii tăiaţi în felii şi se amestecă în continuare câteva minute. Se pun apoi roşiile tăiate în cubuleţe (pasta de roşii, bulionul), usturoiul tocat fin, o linguriţă de sare şi piper proaspăt măcinat. Se lasă să fiarbă pe foc mic aproximativ 10 minute.

Opţional, dacă doriţi puteţi adăuga ouăle. Pentru fiecare ou se face un cuibuşor mic în care se sparge oul. Cu ajutorul unei furculiţe, se împrăştie o parte din albuş, printre legume. Cratiţa se acoperă cu un capac şi se lasă pe foc cam 5 minute.

Se opreşte focul şi să presară pătrunjelul tocat. Peste ouă se pune puţină sare şi piper. Se acoperă din nou cu capacul şi se lasă câteva minute pentru a da timp aromelor să se combine sub aburul de sub capac.

Se poate servi ca atare cu smântână şi mămăliguţă, cartofi natur, orez sau alături de ouă, pui, peşte etc.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură