Maia Sandu: Proiectul Arena Naţională Chişinău a fost gândit ca o schemă

Premierul afirmă că nu s-au găsit documente justificative pentru suma de 43 de milioane de euro preconizată pentru construcţia Arenei Chişinău, un alt semn de întrebare fiind cele 69,2 hectare de pământ alocate deşi proiectul se amplasează doar pe un teren de 10 hectare.
Andrian Candu prezintă proiectul ”Arena Chişinău”
Andrian Candu prezintă proiectul ”Arena Chişinău” (pdm.md)

În debutul şedinţei Cabinetului de miniştri de miercuri, 10 iulie, premierul Maia Sandu a solicitat efectuarea unei revizii financiare şi tehnice a proiectului Arena Naţională Chişinău, pentru ca ulterior, organele de drept să investigheze persoanele implicate în realizarea acestuia deoarece în urma analizelor efectuate, modalitatea privind estimarea costurilor proiectului nu ar fi clară.

”Acest proiect a fost gândit ca o schemă care într-un final să ducă la preluarea de către anumite grupuri de interese a bunului şi a terenului care a fost alocat. Se creează impresia că suma de 43 de milioane de euro, evaluată pentru acest proiect s-a luat din pod. Nu s-au găsit, cel puţin până acum, documente justificative pentru a clarifica cum s-a ajuns la această sumă”, a declarat prim-ministrul precizând că între timp lucrurile s-au mai schimbat, iar preţul total al proiectului ar fi ajuns la 44,5 milioane de euro.

De asemenea, premierul a notat că terenul alocat pentru Arena Naţională constituie 69,2 hectare, în situaţia în care construcţia dată a ocupat doar 10 hectare iar de la neincluderea în proiect a costurilor de schimbare a destinaţiei terenului, din teren agricol în teren pentru construcţii, statul a pierdut 90 de milioane de lei.

Maia Sandu a mai pus la îndoială legalitatea semnării contractului şi publicarea în monitorul oficial a legii care a permis semnarea acestuia deoarece documentele în cauză prevăd că Arena Naţională poate fi preluată de partenerul privat în contul datoriilor iar termenul de garanţie al obiectului este de doar un an de zile.

În context, şefa cabinetului de miniştri a menţionat că toate actele notariale au fost efectuate de către notara Olga Bondarciuc, ce figurează în raportul Kroll 2, pentru care aceasta a primit din bugetul statului 400 mii lei.