Maia Sandu: Cetăţenii R. Moldova sunt solidari cu mult pătimitul popor tătar din Crimeea

Nimic nu justifică crimele împotriva umanităţii, deoarece nimic nu este mai preţios decât viaţa. Cetăţenii Republicii Moldova sunt solidari cu mult pătimitul popor tătar din Crimeea, fiindcă au avut parte de experienţe similare în trecut şi înţeleg importanţa respectării dreptului la viaţă şi dreptului la memorie, a declarat, marţi, Maia Sandu în cadrul întâlnirii cu Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Marko Şevcenko.

În cadrul întâlnirii, preşedintele PAS a transmis un mesaj de solidaritate cu tătarii din Crimeea.

„În zilele de 18-20 mai 1941, din ordinul lui Stalin, 47.000 de familii sau peste 200 de mii de tătari din Crimeea, bărbaţi, femei, copii şi bătrâni au fost acuzaţi de trădare de Patrie şi deportaţi cu forţa din locurile unde strămoşii lor au trăit din cele mai vechi timpuri.

Unora dintre ei li s-au dat doar 15 minute să-şi strângă lucrurile, înainte de a fi încărcaţi în vagoane pentru vite şi trimişi la mii de kilometri, în Uzbekistan. Zeci de mii de tătari au murit în drum sau abia veniţi la locul destinaţiei, fiindcă n-au putut rezista condiţiilor inumane de trai.

Tătarii au denumit acest tragic eveniment Surgun. Au fost surghiuniţi, ca şi alte popoare din fosta URSS, fiindcă pentru regim constituiau “elemente nesigure”, în care nu aveau încredere. De aceea, trebuiau să dispară.

Dar spre deosebire de alte etnii, care au fost treptat reabilitate după moartea lui Stalin şi lăsate să revină acasă, tătarii din Crimeea au fost daţi uitării la propriu şi la figurat.

După ce li s-au confiscat bunurile, li s-a confiscat şi dreptul la memorie. Abia după 1989, tătarilor din Crimeea li s-a permis să se întoarcă la baştină, ca să-şi reia viaţa la ei acasă, recăpătându-şi drepturile şi memoria.”

Maia Sandu susţine că a mai discutat cu Marko Şevcenko despre relaţiile dintre Ucraina şi R. Moldova şi despre soluţiile comune pentru mai multe probleme cu care se confruntă cetăţenii ambelor ţări.