Macron ar putea impune starea de urgenţă. Franţa marcată de cele mai grave tulburări civile din 1968

Preşedintele francez Emmanuel Macron ia în considerare impunerea stării de urgenţă în Franţa, după ce proteste violente au rezultat în vandalizarea Arcului de Triumf din Paris şi sute de persoane arestate.

Macron a vizitat Arcul de Triumf care a fost vandalizat cu graffiti cu mesajul “Macron demisionează” şi “Vestele Galbene vor triumfa”, după ce capitala a fost marcată de cea de-a treia săptămână consecutivă de tulburări civile declanşate de creşterea preţurilor la carburanţi, ce fac parte din programul privind schimbările climatice propus de preşedinte.

Reuters a raportat că după ce a inspectat pagubele, Macron s-a întâlnit cu ofiţeri din securitate, cu ministrul de interne Christophe Castaner şi cu premierul Edouard Philippe.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux, a confirmat că propunerea de instaurare a stării de urgenţă a fost luată în considerare, afirmând: "Nu se poate ca fiecare weekend să devine o întâlnire sau un ritual pentru violenţe".

Griveaux a adăugat că preşedintele este pregătit să discute cu “Vestele Galbene”, dar că nu va renunţa la agenda de protejare a mediului.

“Nu vom schimba cursul. Este direcţia bună. Suntem siguri de acest lucru”, a precizat Griveaux.

Marine Le Pen, liderul partidului populist de extremă dreapta Adunarea Naţională, şi Jean-Luc Melenchon, liderul partidului Franţa Nesupusă (La France Insoumise) au cerut ca Parlamentul să fie dizolvat şi să se organizeze noi alegeri.

Totuşi, în pofida faptului că Macron are numai o susţinere publică de circa 25%, preşedintele se află la doar de un an şi jumătate în mandatul său de cinci ani şi dispune de un suport considerabil în cadrul Adunării legislative franceze.

Potrivit datelor Ministerului de Interne, la protestul de sâmbătă din Paris au participat 3.000 de persoane. În încercarea de a dezamorsa situaţia, poliţia a făcut 412 arestări şi a folosit peste 10.000 de canistre cu gaze lacrimogene şi grenade flashbang. Totodată, au fost rănite 133 de persoane , dintre care 23 de poliţişti.

O sculptură a lui Marianne, simbol al Republicii Franceze, care este adăpostită în galeria din interiorul monumentului, a fost, de asemenea, grav afectată în timpul demonstraţiei de sâmbătă.

Pe lângă pagubele produse Arcului de Triumf, manifestanţii au atacat de asemenea locuinţe de lux, magazine şi au incendiat automobile.

Oficialii au estimat că aproximativ 75.000 de persoane au participat la acţiuni în întreaga ţară, un procuror local confirmând că un şofer a murit duminică în Arles, în sudul Franţei, după un accident produs la un blocaj rutier ridicat sâmbătă de manifestanţi.

Macron i-a descris pe toţi manifestanţii ca fiind violenţi. Totuşi, diverşi politicieni francezi şi guvernul au încercat să facă o distincţie între Vestele Galbene – care se bucură de un suport imens în rândul publicului francez – şi extremiştii de stânga şi dreapta care s-au infiltrat în cadrul protestelor. Autorităţile au confirmat că anarhişti şi “golani” din suburbiile pariziene au deturnat de asemenea demonstraţiile, transformându-le în acţiuni violente.

Mişcarea Vestelor Galbene a început în urmă cu trei săptămâni ca protest împotriva creşterii preţurilor la combustibili. Unii manifestanţi au afirmat că Macron este un “preşedinte al bogaţilor” şi că nu îi pasă de grijile cetăţenilor de rând. Acţiuni similare au avut loc în Bruxelles (Belgia) şi Haga (Olanda).

Emmanuel Macron este cunoscut pentru relaţiile sale în lumea Marii Finanţe şi a grupului Rothschild în special.

Violenţele recente sunt considerate cele mai grave din ultimii 50 ani, când în mai 1968, o serie de revolte şi greve au devenit atât de severe încât politicienii francezi s-au temut că ar putea izbucni un război civil şi o revoluţie.