Machu Picchu: Mărturie enigmatică a trecutului

Machu Picchu este numele modern al unui oraş de piatră localizat în promontoriul stâncos care leagă Machu Picchu şi Huayna Picchu pe versantul estic al Anzilor Centrali, în sudul Perului.
Machu Picchu este numele modern al unui oraş de piatră localizat în promontoriul stâncos care leagă Machu Picchu şi Huayna Picchu pe versantul estic al Anzilor Centrali, în sudul Perului. (pixabay.com)

Machu Picchu ("Muntele Bătrân” în Quechua, limba imperiului Incaş) este numele modern al unui oraş de piatră localizat în promontoriul stâncos care leagă Machu Picchu şi Huayna Picchu ("Muntele Tânăr”) pe versantul estic al Anzilor Centrali, în sudul Perului.

Originea lui neclară, arhitectura unică şi măreaţa, plus mediul natural uimitor, fac din această cetate solitară una dintre destinaţiile favorite pentru iubitorii de aventură, pentru spiritul curios şi pentru cercetatorii nemulţumiţi.

De la sosirea lor în America, spaniolii au început să asculte poveştile băştinaşilor despre acest oraş mitic, dar, doar în 1911, după ce a ajuns acolo cu ajutorul unor localnici, profesorul de istorie american Hiram Bingham a fost interesat să descopere ultima fortăreaţă incaşă, să facă oraşul cunoscut lumii ştiinţifice.

Structura

Sanctuarul Machu Picchu este împărţit în două sectoare bine definite: sectorul agriculturii şi sectorul urban sau oraşul, unde primul îl înconjoară pe al doilea.

În schimb, sectorul urban este divizat în două părţi mari. Partea înaltă sau "hanan”, spre vest, ce conţine, printre altele, mausoleul regal, palatul regal, si templul principal. Partea joasă sau "urin”, spre est, ce conţine piatra sacră şi grădinile sale de piatră, palatul cu trei porţi, mausoleul estic şi cripta condor — o serie de peşteri folosite pentru ritualuri, care includ o criptă cu o piatră ce seamănă cu un condor — şi două grupuri de clădiri care par să fi fost folosite în scopuri casnice. Diferenţele accentuate dintre cele două părţi par să confirme existenţa unei societăţi ierarhice.

Originile misterioase

Există numeroase teorii despre originea şi rolul oraşului Machu Picchu. Niciuna dintre acestea nu este concludentă şi poate că acesta este un motiv pentru care oraşul atrage atât de mulţi vizitatori în fiecare an. Poate că oamenii încearcă să descifreze ei înşişi enigma. Haideţi să recapitulăm unele dintre cele mai cunoscute teorii.

Există unele persoane care cred că în jurul anului 1440, în timpul campaniei sale spre Vilcabamaba, o vale localizată în Ecuadorul zilelor noaste, primul împărat Incaş, Pachacútec, a cucerit defileul Machu Picchu. Locul l-ar fi impresionat pe monarh prin caracteristicile sale unice, astfel încât el ar fi ordonat ca acolo să se construiască un complex urban cu clădiri luxoase — atât în scopuri religioase, cât şi în scopuri civile. Această teorie susţine că Machu Picchu a fost ultima capitală a imperiului Incaş.

Alţii cred că a fost un centru religios, un refugiu pentru "Ñustas” (fecioarele Soarelui), astfel fiind considerat un oraş sfânt. Aceste fecioare se închinau Zeului Soare şi altor zeităţi, de aceea spaniolii le numeau fecioarele Soarelui. Unele dintre ele au fost alese la vârstă de 10 ani, rămânând fidele ideii de castitate. O teorie explică faptul că la sosirea Spaniolilor, căpeteniile incaşe ar fi ascuns aceste femei într-un loc secret din Anzi. Descoperirea a 107 rămăşiţe umane, dintre care 68.9% aparţineau femeilor, susţine această teorie.

Altă teorie susţine că oraşul era, de fapt, necunoscut incaşilor. Tipologia clădirilor şi lipsa datelor istorice ar putea indica faptul că Machu Picchu a fost mai vechi decât oraşele incaşe.

De fapt, aceste teorii sunt doar speculaţii şi este la fel de posibil ca Machu Picchu să fi fost locuit de culturi diferite în perioade diferite, fiecare dintre ele lăsându-şi amprenta asupra a ceea ce astăzi este un complex arhitectonic şi arheologic care îi zăpăceşte pe cercetători.

Oricum, toate teoriile par să cadă de acord asupra faptului că Machu Picchu este un sanctuar de importanţă majoră. Mai există şi astăzi ruine ale clădirilor ce erau acoperite cu aur, cu grădini minunate, statuete ale zeilor şi ofrande, precum templul Qorinkancha — "Palatul de Aur”, care era cel mai bogat, cel mai elaborat templu din societatea incaşă.

De asemenea, mai există şi alte temple şi palate, toate construite excepţional, cu fântâni de apă sculptate în piatră, cu altare, cu observatoare astronomice şi multe locuri pentru venerare unde indivizii puteau să se bucure de spectacolul curcubeelor.

În ciuda teoriilor, atmosfera şi clădirile sale impresionante situate la 2430 m deasupra nivelului mării demonstrează de ce acest loc a fost ales, în anul 2007, una dintre noile minuni ale lumii.