Liberalii îşi retrag semnăturile de pe proiectul ce dă puteri sporite Jandarmeriei

Aleşii PNL în Parlament, care au avut "inspiraţia" de a contrasemna un proiect ce sporeşte puterile Jandarmeriei în condiţiile în care societatea civilă se plânge frecvent de abuzuri ale forţelor de ordine, şi-au retras semnăturile de pe controversata iniţiativă.
Jandarmi la protestul crescătorilor de animale, 23 martie 2016
Jandarmi la protestul crescătorilor de animale, 23 martie 2016 (Epoch Times)

Parlamentarii liberali îşi retrag semnăturile de susţinere a controversatului proiect de lege vizând sporirea puterilor Jandarmeriei, după ce proiectul a stârnit valuri de indignare în mediul online.

Reamintim că 120 de parlamentari PSD şi cinci PNL au depus în Senat un proiect de lege care acordă Jandarmeriei puteri sporite, precum dreptul de a identifica persoane, a efectua cercetare judiciară, a percheziţiona autovehicule şi a chema sau conduce persoane la sediu şi a folosi forţa când acestea se opun. Motivul iniţierii acestui proiect ar fi că legislaţia este neclară şi nu acordă explicit aceste puteri, ci doar implicit, motiv pentru care jandarmii au trebuit să dea explicaţii din cauza unor "aşa-zise abuzuri".

Parlamentarii PNL care şi-au pus semnăturile pe proiect sunt: Leon Dănăilă, Iancu Cârcota, Carmen Hărău, Nicoleta Pauliuc şi Alexandru Peres.

Concret, proiectul prevede mai multe actualizări ale actualei legi privind funcţionarea Jandarmeriei şi acordă, totodată, noi puteri forţelor de ordine. Astfel, ministrul Afacerilor Interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnează jandarmi care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare, care vor putea întreprinde acţiuni de cercetare.

Conform sursei citate, în temeiul noii legi, pe lângă puterea de a legitima persoane, jandarmii ar putea şi să "stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori despre care există suspiciuni rezonabile că pregătesc sau au comis o faptă ilegală".

De asemenea, proiectul permite ca jandarmii să invite la sediul unităţilor/structurilor Jandarmeriei Române persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor, dar şi să îi "conducă", în caz de nevoie. Dacă aceste persoane se împotrivesc, jandarmii vor putea folosi forţa pentru a-i duce la sediu.

"În cazul nerespectării dispoziţiilor date de jandarm, acesta este îndreptăţit să folosească forţa", se precizează în proiect.

De asemenea, jandarmii vor putea să oprească şi să controleze autovehicule, să efectueze înregistrări audio-video ale persoanelor, pentru a le pune la dispoziţia organelor judiciare, în special în cazul unor adunări mari de oameni, precum proteste sau competiţii sportive.

Parlamentarii mai propun ca jandarmii să aibă atribuţii şi în cazul animalelor periculoase, primind dreptul de a folosi arme tranchilizante sau letale împotriva lor, fie în lupta contra braconajului, fie în cazul efectuării unor intervenţii.

Proiectul de lege mai prevede că Jandarmeria Română poate selecţiona şi pregăti pentru nevoile proprii rezervişti voluntari în limita posturilor prevăzute în statele de organizare, aprobate potrivit competenţelor, ei urmând să aibă calitatea de militari.

Nu în ultimul rând, pe lângă noi puteri, parlamentarii vor să le dea jandarmilor şi noi facilităţi, precum dreptul la asistenţă psihologică gratuită, însă şi obligaţia de a se supune controalelor periodice.

Potrivit expunerii de motive, multe dintre aceste noi prerogative erau necesare deoarece legea le permitea implicit, dar nu şi explicit, motiv pentru care, de multe ori, jandarmii au fost acuzaţi de acţiuni "aşa-zis abuzive", când îşi îndeplineau misiunile, fiind victime ale unui "disconfort psihic", şi de aceea legea trebuie clarificată.

"Nu de puţine ori, personalul Jandarmeriei a fost subiectul unor plângeri ale cetăţenilor ca urmare a exercitării, aşa-zis abuzive, a drepturilor menţionate (...), care au avut ca rezultat crearea unui disconfort psihic al acestora cauzat de necesitatea prezentării în faţa organelor de urmărire penală, cu repercusiuni în îndeplinirea normală a atribuţiilor de serviciu", scrie în expunerea de motive.