Legile Justiţiei făcute publice. Tudorel Toader amputează masiv din prerogativele preşedintelui

Tudorel Toader a evitat obstinat să dea amănunte în faţa presei despre modul în care a gândit procedura de numire a procurorilor şefi. Ulterior, s-a aflat şi de ce: proiectul pe care l-a elaborat reduce masiv prerogativele preşedintelui.
Tudorel Toader
Tudorel Toader (Mihut Savu / Epoch Times)

Prezentate ieri doar pe vorbe în Parlament de Tudorel Toader, cele trei proiecte pentru modificarea legilor Justiţiei reduc semnificativ prerogativele preşedintelui României, acesta fiind scos din procedura de numire a procurorilor-şefi (Parchetul General, DNA, DIICOT). De asemenea, proiectul privind modificarea legii 303/2004, în forma publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, îi interzice şefului statului să refuze mai mult de o propunere pentru şefia Curţii Supreme, reiese dintr-o analiză Hotnews.

Potrivit sursei citate, proiectul de lege depus la Comisia specială a Parlamentului pentru unificarea legislaţiei modifică radical articolul 54 din Legea 303/2004, care prevede modalitatea de numire a şefilor de parchete. Astfel, dacă în prezent Procurorul General, şeful DNA, şeful DIICOT şi adjuncţii acestora "sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM", Tudorel Toader propune ca această procedură să fie schimbată şi numirile să fie făcute de Secţia pentru procurori din CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, ceea ce-l scoate pe preşedintele României din mecanism.

În proiectul său, Tudorel Toader adaugă trei noi articole în lege în care explică modul în care ministrul Justiţiei ar urma să facă selecţia procurorilor pe care îi propune CSM pentru şefia parchetelor. Concret, pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei va trebui să formuleze cel puţin două propuneri motivate de numire.

O altă amputare a prerogativelor preşedintelui este prevăzută la procedura de numire a conducerii Curţii Supreme, mai arată sursa citată. Astfel, dacă în prezent preşedintele României nu poate refuza propunerile de la CSM decât motivat însă fără a exista o limită a numărului de refuzuri, propunerea lui Tudorel Toader limitează numărul de refuzuri la unul singur.

Nu în ultimul rând, preşedintele României nu va mai avea printre prerogative numirea şefilor de secţii de la Curtea Supremă, aceştia urmând să fie numiţi de CSM - Secţia pentru judecători, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar.

Reamintim că ieri, Tudorel Toader şi-a prezentat în Parlament, mai exact la şedinţa Comisiei speciale parlamentare privind domeniul justiţiei, condusă de pesedistul Florin Iordache, proiectul. Toader a evitat obstinat să dea informaţii despre mecanismul de numire a procurilor şefi din proiectul său, repetând însă, de numeroase ori, că prima recomandare din MCV este că statul român trebuie să identifice un proces robust, transparent de numire a procurorilor de rang înalt şi că dacă vrem să stăm la masă cu marea familie europeană ar trebui să ne conformăm. Ministrul a mai precizat că a depus la Parlament draftul pentru solicitarea de aviz a Comisiei de la Veneţia, urmând ca acesta să fie trimis de membrii comisiei conduse de Iordache.

"Avem o reglementare în vigoare şi avem prima reglementare din cele 12 ale comisiei cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Din moment ce recomandarea numărul 1 ne cere să găsim o procedură transparentă, robustă, de numire a procurorilor de rang înalt e limpede că actuala reglementare trebuie îmbunătăţită. Dacă MCV considera că actuala recomandare e perfectă, sigur nu mai avea reglementarea nr 1 din MCV, prin urmare suntem obligaţi să perfecţionăm procedura de numire, de aceea am făcut draftul de aviz, Comisia de la Veneţia ne va spune care e cea mai adecvată procedură de numire. Avizul comisiei de la Veneţia nu produce efecte juridice, dar dacă vrei să stai la masă cu marea familie europeană respecţi standardele comune", a declarat ministrul.

La rândul său, Florin Iordache a susţinut, răspunzând întrebărilor presei, că va cere avizul Comisiei de la Veneţia referitor la numirea procurorilor şefi doar dacă mecanismul actual de numire a acestora va fi schimbat. În cazul în care se va decide pentru menţinerea actualei formule, prin care ministrul Justiţiei să fie cel care selectează, le trimite la CSM şi preşedintele României are cuvântul final, avizul Comisei nu se mai impune.

La rândul său, liderul PSD, Liviu Dragnea a declarat miercuri seara, la Antena 3, că proiectul de modificare a legilor justiţiei va fi adoptat în Parlament cu sau fără existenţa unui punct de vedere scris al Comisiei de la Veneţia cu privire la modalitatea de numire a procurorilor-şefi.