Legea "Big Brother" revine în Parlament via Klaus Iohannis

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (ROBERT GHEMENT/AFP/Getty Images)

Un nou proiect de lege marca "Big Brother" şi-a găsit drumul spre Parlament via Klaus Iohannis. Potrivit unor surse politice citate de Gândul.info, preşedintele a trimis un draft al noii legii a securităţii cibernetice grupurilor parlamentare, şeful statului dorind ca în cel mult două săptămâni să existe un consens politic pe marginea acestui proiect.

Proiectul de lege privind reţinerea datelor, la care au lucrat structurile de informaţii, este în prezent în stadiul de draft. Până să îl trimită în Parlament, Iohannis a avut o discuţie informală cu reprezentanţi ai societăţii civile, în contextul în care este de notorietate faptul că "Legea Securismului Cibernetic", în multiplele ei variante, a fost puternic contestată în rândul cetăţenilor care s-au plâns că le sunt subminate drepturile.

De altfel, judecătorii CCR au declarat neconstituţionale mai multe legi de tip "Big Brother", motivul principal fiind că este nevoie de un mandat de la judecător pentru reţinerea datelor. Noul proiect de lege va încerca însă să treacă de rigorile Curţii Constituţionale.

Potrivit publicaţiei citate, proiectul vizează completarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice şi prevede că datele de trafic, localizare şi identificare pot fi puse la dispoziţia instanţelor, organelor de anchetă sau celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale - SRI, SIE, SPP, MApN, MAI şi MJ, prin structuri specializate - doar cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

Preşedintele Klaus Iohannis urmăreşte ca liderii partidelor parlamentare să îşi spună punctul de vedere pe acest draft şi, după ce se va ajunge la un consens politic, probabil că acesta va invita partidele politice la consultări pe legislaţia de tip "Big Brother".

Ce conţine noua Legea "Bog Brother"

"Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării. Prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării", se arată în proiectul trimis de Iohannis la Parlament.

Accesul la date al autorităţilor se realizează "la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal".

Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranţa naţională.

Proiectul de lege mai prevede că "datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată".

În draftul trimis de Iohannis grupurilor parlamentare se precizează că "instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniu apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşte definitive".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne