Le Nouvel Observateur: Rusia foloseşte cu succes 'arma Snowden' în războiul împotriva SUA

Moscova i-a acordat azil fostului consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA, Edward Snowden, obligându-l să promită că nu va mai prejudicia interesele SUA. Cu toate acestea, tocmai Kremlinul este cel care se foloseşte cu brio de Snowden în războiul său secret împotriva Washingtonului. 'Snowden la Moscova', un roman în stilul lui John Le Carre, comentează Le Nouvel Observateur.

După ce şi-a cunoscut momentul de glorie, făcându-l pe Snowden să aştepte, sub focurile mass-media, săptămâni în şir pe aeroportul din Şeremetievo, Kremlinul continuă să se joace cu cel care a dezvăluit amploarea spionajului mondial al NSA. Se pare că autorităţile ruse nu pot să se abţină să-l folosească pe tânărul informatician american, devenit erou al drepturilor omului, în confruntarea lor cu SUA pentru supremaţie pe plan mondial.

Cea mai bună găselniţă a Kremlinului, condus astăzi de un fost spion KGB, este inspirată din romane de spionaj demne de John Le Carre: în Rusia, Snowden, care învaţă rusa şi îl citeşte pe Dostoievski, a refuzat pentru moment mai multe oferte de muncă, locuieşte 'într-un loc secret, dar sigur', protejat de 'gărzi de corp private', din 'raţiuni de securitate'. Pe scurt: CIA încearcă să-l asasineze pe 'trădător' pe teritoriul Rusiei, însă acest lucru nu-i va reuşi.

Această versiune este promovată intens în mass-media ruse, precum Russia Today, canalul internaţional de propagandă al Kremlinului, dar şi de către Anatoli Kucerena, avocatul lui Snowden, ales de autorităţi şi, în plus, un susţinător al lui Vladimir Putin. Acest om al legii face, probabil respectând ordine de sus, afirmaţii cu subînţeles: 'Deţin informaţii, pe care nu am voie să le dezvălui, conform cărora gradul de pericol este foarte mare'.

Se sugerează că foştii colegi ai lui Snowden ar putea profita de sosirea părinţilor săi la Moscova pentru a repera unde se găseşte acesta, a declarat Kucerena într-un interviu pentru revista rusă Itoghi, conchizând: 'Atât timp cât partea americană nu-şi va abandona pretenţiile la adresa lui Snowden, nu se poate exclude nimic'.

Filmul elaborat de Moscova nu-şi capătă deplina savoare decât dacă se cunoaşte soarta pe care a avut-o fostul spion rus Aleksandr Litvinenko. Fost agent KGB, Litvinenko a dezvăluit că atentatele comise în 1999 în Rusia, care l-au propulsat la putere, pe un val naţionalist, pe Vladimir Putin, nu au fost opera 'terorismului cecen', ci a serviciilor secrete ruse. Refugiat în Marea Britanie, Litvinenko a murit otrăvit cu poloniu, substanţă radioactivă produsă de un reactor nuclear rus, aminteşte Le Nouvel Observateur.

Andrei Lugovoi, şi el 'fost' agent al serviciilor de securitate ruseşti, acuzat de Marea Britanie că i-ar fi 'administrat' lui Litvinenko substanţa fatală, nu a fost nici până la această oră extrădat de Rusia. În loc să fie trimis la închisoare, Lugovoi, care şi-a revendicat public dreptul moral de a asasina pe oricine 'lezează interesele Rusiei', a fost ales deputat din partea partidului pseudo-ultranaţionalist al lui Vladimir Jirinovski, creaţie a serviciilor secrete ruseşti, subliniază publicaţia franceză.

Departe de a fi mulţumite de 'fabula' privind pericolul la adresa lui Snowden din partea Washingtonului, autorităţile ruse pun în mod regulat în scenă noi episoade ale foiletonului. Filmat de televiziunea publică, cel mai recent episod îl constituie vizita întreprinsă la Moscova de tatăl fostului colaborator al NSA, în mod evident complicată de stricte măsuri de securitate menite să-i protejeze fiul. Locul şi data revederii au fost, desigur, ţinute în secret.

Un alt episod savuros din saga 'Snowden la Moscova' a reţinut întreaga atenţie a postului Russia Today. Chiar în momentul vizitei paternale, fostul consultant al NSA a primit joi, 11 octombrie, la Moscova, un premiu acordat anual de o asociaţie americană formată din foşti membri ai CIA, premiu 'pentru integritatea sa în munca de agent secret'. Mai mulţi dintre aceşti foşti agenţi americani, deveniţi la rândul lor deconspiratori, afirmă că s-au întâlnit cu Snowden, fiind intervievaţi cu această ocazie de Russia Today.

Cu prilejul acestui premiu, Edward Snowden a reuşit să-şi încalce promisiunea privind neutralitatea, postând pe site-ul Wikileaks un prim video din momentul exilării sale în Rusia, video în care atenţionează cu privire la pericolele la adresa democraţiei, însă fără a preciza dacă se referă la SUA sau la Rusia.

Un alt moment tare al romanului 'Snowden în Rusia' l-a constituit lungul interviu acordat în septembrie de preşedintele rus postului public Pervîi Kanal, dar şi agenţiei de presă americane Associated Press. Putin, considerat responsabil de apărătorii drepturilor omului de arestarea sau chiar de eliminarea unor opozanţi ruşi şi de mai multe masacre, cum ar fi cele din Cecenia, s-a dovedit foarte sensibil la romantismul democratic al tânărului idealist american. Cu toate acestea, Putin l-a clasat pe Snowden drept un tip 'bizar'. 'Nu am nici cea mai mică idee despre ce are el în cap', a spus liderul rus.

Vladimir Putin a preferat să-şi expună propria versiune asupra cazului, conform căreia responsabilitatea prezenţei lui Snowden pe teritoriul rus trebuie pusă pe seama inabilităţii Washingtonului şi nu a intrigilor Moscovei. Desigur, a recunoscut Putin, Rusia l-ar fi putut extrăda pe Snowden în SUA, însă din păcate nu există un acord de extrădare, din vina americanilor desigur, 'care refuză să extrădeze cetăţeni criminali ruşi, care nu doar au dezvăluit secrete, ci au şi ucis oameni, au organizat trafic de fiinţe umane, care au mâinile pătate de sânge'.

De altfel, fostul agent KGB, în prezent preşedinte al Rusiei, este de părere că serviciile de securitate americane au dat dovadă, în acest caz, de 'lipsă de profesionalism'.

Astăzi, luat în braţe de ruşi, tânărul american nu pare să mai dorească să ajungă într-o ţară din America Latină, după cum pretindea la început. Potrivit avocatului său, Rusia este dispusă să-i acorde, cu generozitate, azil definitiv şi cetăţenie rusă.

Vizibila satisfacţie a lui Putin de a folosi 'arma Snowden' împotriva Washingtonului este de înţeles: Kremlinul s-a săturat să primească lecţii despre democraţie şi drepturile omului din partea SUA. El este frustrat să-şi vadă unii dintre oficialii săi sub incidenţa sancţiunilor americane, în special după asasinarea lui Serghei Magnitski, jurist rus care lucra pentru o societate internaţională şi care a fost lichidat într-o închisoare din Moscova, după ce a dezvăluit deturnări de fonduri operate către înalţi oficiali ruşi.

Frustrarea preşedintelui american Barack Obama de a primi la rândul său lecţii de democraţie din partea unui Kremlin, în general total indiferent la drepturile omului, este de asemenea de înţeles. Ca urmare a cazului Snowden, Obama şi-a anulat o întrevedere deja programată cu Putin, chiar dacă liderul american a fost nevoit să accepte foarte repede, din raţiuni de realism politic, o nouă întrevedere cu liderul rus.

În strânsoarea de fier a 'războiului călduţ' care opune în prezent Moscova şi Washingtonul, Kremlinul câştigă uneori. În pofida zdrobitoarei superiorităţi militare, economice şi tehnologice a 'hyperperputerii' americane, scăpătata superputere rusă şi serviciile sale secrete, care au fost cele mai bune din lume în timpul 'războiului rece', rămân fără îndoială maeştri ai manipulării, intoxicării şi dezinformării. O dovadă este cazul Snowden, conchide Le Nouvel Observateur.