Kovesi, victorie absolută în faţa PSD-ului la CEDO

Guvernul României nu va solicita retrimiterea la Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a hotărârii prin care instanţa UE i-a dat câştig de cauză Laurei Codruţa Kovesi în procesul intentat de aceasta împotriva statului român pentru revocarea din funcţia de procuror-şef al DNA, a anunţat, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe.

Termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere era data de 5 august 2020.

“Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO şi a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică şi a avut în vedere opinia argumentată, în acelaşi sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiţiei. Astfel, decizia a avut în vedere importanţa deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenţei procurorilor şi, deci, a sistemului de justiţie din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menţionată.

Aceste constatări se află în consonanţă cu opiniile, evaluările, concluziile şi recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneţia sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai”, a susţinut MAE într-un comunicat de presă.

Potrivit MAE, este important de menţionat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecinţă asupra punerii sale în executare. De altfel, susţinerea independenţei procurorilor şi, mai larg, a justiţiei din România sunt valori împărtăşite şi de Uniunea Europeană şi statele sale membre, precum şi de alţi parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul şi orientările pro-europene şi pro-euroatlantice ale României.

“În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanţă de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea”, mai reiese din comunicat.

De asemenea, ministerul condus de Bogdan Aurescu precizează că soliditatea raţionamentului şi a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor.

“În acelaşi timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacţie echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcţia anterioară nu este de actualitate. Totodată, raportat la jurisprudenţa de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susţină o evaluare obiectivă privind obţinerea unei soluţii contrare celei reţinute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020. De altfel, nici Camera care a pronunţat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, a conchis MAE.

Reamintim că, pe data de 5 mai, CEDO a prezentat decizia în cazul fostei şefe DNA Laura Codruţa Kovesi, care contestase hotărârea de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA. Astfel, CEDO i-a dat câştig de cauză Laurei Codruţa Kovesi, declarând destituirea acesteia din funcţie, în 2018, ca fiind nelegală.

În plângerea depusă la CEDO la începutul lunii ianuarie a anului trecut, fosta şefă a DNA afirma că i-au fost încălcate mai multe drepturi. Kovesi susţine că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituţional soluţionat la CCR, că instanţa constituţională a hotărât revocarea sa fără să o fi citat, deci fără a-i da posibilitatea de a se apăra. Kovesi a mai susţinut că decizia CCR nu a putut fi contestată şi că, în consecinţă, nu i-au fost respectate garanţiile unui proces echitabil.