Jean-Claude Juncker cere puteri sporite pentru politica externă a UE
Preşedintele Comisiei Europene a declarat europarlamentarilor din Strasbourg că a sosit momentul ca blocul european să se întărească pentru a putea soluţiona provocările cu care se confruntă în prezent.
Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene (SAMUEL KUBANI /AFP/Getty Images)
În discursul despre Starea Naţiunii, susţinut miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus acordarea de noi puteri Înaltului Reprezentant UE pentru afaceri externe (pentru moment poziţia este ocupată de Federica Mogherini) şi începutul unui efort real pentru apărare, compatibil cu NATO.
Adresându-se europarlamentarilor în Strasbourg, Juncker a precizat că o putere noncoercitivă nu mai este suficientă în vecinătatea tot mai periculoasă a Uniunii Europene.
El a făcut referire la “lupta brutală” asupra Siriei, ale cărei consecinţe sunt imediate, precum criza refugiaţilor, şi atacurile comise asupra mai multor oraşe europene de către terorişti pregătiţi în taberele grupului jihadist al Statului Islamic.
“Unde este Uniunea, unde sunt statele sale membre, în negocierile către o înţelegere? a întrebat el. Într-adevăr, discuţiile privind pacea din Siria se desfăşoară sub auspiciile ONU, fiind conduse împreună de Rusia şi SUA.
Juncker a declarat că Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE şi vicepreşedinte al Comisiei, face o “treabă fantastică”, dar că trebuie să devină un ministru european de externe autentic. De fapt, Mogherini reprezintă Uniunea Europeană doar în chestiuni unde există deja un consens la nivelul UE, aşadar în cadrul celui mai mic numitor comun al acţiunii externe a blocului european.
Juncker a precizat că cere o Strategie Europeană pentru Siria şi ca Mogherini să aibă un loc la masă atunci când se va discuta viitorul Siriei.
“Europa trebuie să se întărească. Nicăieri nu este acest lucru mai adevărat decât în politica noastră de Apărare”, a susţinut Juncker.
El a detaliat că Europa nu îşi mai poate permite să se bazeze pe puterea militară a altora sau să lase Franţa singură să îşi apere onoarea în Mali.
În 2013, Franţa a început să lupte în Mali împotriva islamiştilor care aveau legături cu gruparea Al-Qaeda, luând prin surprindere multe state membre UE.
