Jaf printre casele de patrimoniu românesc

Mircea Diaconu, fost ministru al culturii în guvernul Ponta, înlocuit pe probleme de incompatibilitate, caracterizează printr-un singur cuvânt ceea ce se întâmplă cu casele de patrimoniu din România: “jaf”. Într-un interviu pentru publicaţia locală “Deşteptarea” din Bacău, ziar care militează pentru protejarea şi refacerea casei memoriale Vasile Alecsandri, ajunsă o ruină, Mircea Diaconu - în continuare un politician cu influenţă la Ministerul Culturii, unde este acum ministru colegul său din PNL, Puiu Haşotti – vorbeşte despre proiectele de lege pe care le-a lăsat gata de aprobare pentru a salva patrimonial românesc.

“Jaf! E un jaf general, că îl vedem foarte bine. Nu se referă doar la casele de valoare pur si simplu, ci şi la casele de patrimoniu. Adică deja sunt tehnici cunoscute, apropo de incendii. Aşa a devenit o mare problemă una dintre casele Bucureştiului care contează, Moara lui Asan, şi care, cum venea un ministru nou la Cultură, cum lua foc. Ideea este foarte clară: nişte proprietari - pe ce căi nu mai ştiu, că sunt diverse căile prin care ajung proprietari, iar la Moara lui Asan se pare că nu ştie nimeni cine sunt proprietarii, încearcă prin diverse metode să scape de imobil ca să poată construi pe locul respectiv buildinguri, afaceri şi aşa mai departe”.

Fostul ministru are soluţia. “Este o Ordonanţă de urgenţă, pregătită doar să intre în Guvern, dacă n-a intrat deja, că n-am mai fost atent în ultima săptămână, ce presupune ca şi terenul pe care se află clădirea de patrimoniu are acelaşi regim ca şi clădirea. Ceea ce înseamnă că timp de 30 de ani nu poate fi construit nimic pe acel teren, decât, eventual, să fie refăcut vechiul monument, ceea ce sper să-i potolească pe samsari, pentru că nu cred că aşteaptă cineva 30 de ani după ce nu mai e nimic pe terenul acela. Chiar dacă din cauze naturale se întâmplă distrugerea edificiului, el nu poate fi decât refăcut. În rest va rămâne gol timp de 30 de ani. Acestea sunt esenţa şi scopul ordonanţei”.

Mircea Diaconu spune că a lăsat la Ministerul Culturii şi o lungă listă de case care au fost donate statului român de proprietarii lor, cu destinaţie de muzeu, pentru generaţiile următoare. “Pe rând, aproape toate au ajuns în proprietatea nu ştiu cui, vândute, samsarizate, habar n-am, sunt diferite cazurile. Încercarea mea la Ministerul Culturii ar fi fost, dacă rămâneam - dar nu e timpul pierdut -, să le recuperez una câte una pe căi juridice, cu răbdare, şi să le fac muzeu. Am început şi am avut deja succes cu Casa Henri Coandă. Iar acest traseu se poate aplica pe toate cazurile de pe lista imensă de case care au fost lăsate statului, dar au ajuns pe nu ştiu ce căi în proprietatea altora”.

Timp de 30 de ani nu poate fi construit nimic pe acel teren, decât, eventual, să fie refăcut vechiul monument, ceea ce sper să-i potolească pe samsari, pentru că nu cred că aşteaptă cineva 30 de ani după ce nu mai e nimic pe terenul acela.

Cum ziariştii de la “Deşteptarea” au descoperit în Bacău cazul casei memoriale a lui Vasile Alecsandri, ajunsă acum o ruină, adăpost pentru oamenii străzii şi loc de depozitare a gunoaielor, Mircea Diaconu a vorbit şi despre acest subiect. “Mă cutremură lucrul ăsta. Este o crimă cu acte în regulă. O să fac tot ce e posibil la Bucureşti să analizăm la Ministerul Culturii situaţia exactă şi să vedem ce putem face foarte, foarte repede”.

Proprietarul casei în care s-a născut şi a trăit marele poet Vasile Alecsandri este un italian, care în momentul de fătase află în ţara lui. Vine o dată pe an în România şi acum ar dori să vândă atât casa, ajunsă o ruină, cât şi terenul aferent. Cum casa este de patrimoniu, ba chiar din categoria A – patrimoniu naţional – nu poate fi demolată pentru că în locul ei să apară un ansamblu nou de locuinţe sau de birouri, aşa cum ar dori proprietarul, aşa că italianul nu are cumpărători. Între timp, casa a devenit groapă de gunoi şi, în acelaşi timp, “sediu” pentru aurolaci şi oameni ai străzii.