Iulian Fota: ”Nici în Războiul Rece nu avea UE de gestionat atâtea crize simultan” (video)

În cadrul conferinţei ”O Românie, două Europe”, organizată luni de Centrul de Studii Avansate, în opinia lui Iulian Fota ”criza greacă n-a fost rezolvată, ci translatată pentru alte vremuri sperând că vor face şi grecii ceva. Economiile din sudul Europei continuă să aibă probleme. Chiar dacă italienii se bat cu pumnul în piept, nici ei nu şi-au rezolvat problemele economice. Deci avem acest prim aspect legat de viabilitatea UE din punct de vedere economic”.

Pe de altă parte, el a arătat că Rusia are interesul de a slăbi UE pe mai multe fronturi şi de a şubrezi şi NATO astfel încât capacitatea de manevră a Moscovei pe spaţiul european să crească.

O altă problema a Europei este Orientul Mijlociu, unde nu se mai vorbeşte despre state prăbuşite, ci despre ”o regiune prăbuşită, care a ieşit din predictibilitatea avută până la Primăvara Arabă. Cu excepţia Tunisiei şi a Egiptului care a fost stabilizat de militari. Egiptul arată că soluţia pentru Orientul Mijlociu este aceeaşi ca acum 30-40 de ani, o regiune arabă, guvernată de arabi, cu mijloace arabe”. Această regiune este sus pe agenda provocărilor cu care se confruntă UE din cauza terorismului şi a refugiaţilor.

Referitor la pericolul ieşirii Marii Britanii din UE, în urma unui referendum, aşa numitul Brexit, Fota a arătat că este o mare negociere în curs între elitele din Germania şi Marea Britanie în privinţa mersului lucrurilor în Europa. În opinia sa, este vorba despre un joc de sumă zero pentru că elita germană vrea să facă Frankfurtul centrul financiar al Europei, în timp ce britanicii vor să păstreze Londra.

De asemenea, UE se confruntă cu o criză de încredere a propriilor cetăţeni. ”Proiectul european a funcţionat super bine, a oferit pace Europei timp de 60 de ani, iar pentru asta a şi fost făcută UE, nu pentru dezvoltare economică, care a venit ulterior. Am avut pace, dezvoltare economică, iar prin extindere s-a găsit soluţia pentru a stabiliza şi Europa Centrală. Beneficiile au fost evidente, iar lumea a trăit bine până în 2008-2009 când a venit nota de plată pe greşeli în zona economică. UE a furnizat securitate şi prosperitate, dar în momentul actual UE pare că nu mai este capabilă să ofere aceste două lucruri pe care ni le-a oferit până acum”, a explicat fostul consilier prezidenţial.

Fota a arătat că nu toată lumea a avut de câştigat din proiectul european. În România, politicienii cărora ANI le investighează averea şi care dau cu subsemnatul la DNA blamează UE pentru că trebuie să dea aceste explicaţii.

Ce poate face România

Marea miză în SUA este nu dacă câştigă democraţii sau republicanii, ci dacă centriştii pierd alegerile în faţa unor radicali anti-establishment precum Bernie Sanders sau Donald Trump, care ar putea schimba politica americană faţă de Europa.

În privinţa rolului pe care ar putea să-l joace ţara noastră în actualul context, Iulian Fota consideră că România trebuie să explice francezilor şi germanilor şi în general celor din Europa de Vest faptul că extinderea către Europa Centrală şi de Est a fost şi în beneficiul lor, nu doar al nostru.

”Politicienii din Vest n-au făcut asta. Dintr-un euro băgat în România, 70-80 eurocenţi s-au întors la ei prin companiile lor. Ideea că extinderea către Est a fost o greşeală o putem combate. Europeanul de vest leagă UE foarte mult de economie, nu de securitate, dar nu realizează că dacă pierdem UE, ne întoarcem în secolul 19 şi istoria se răzbună”, a precizat analistul.

Pe de altă parte, Fota a subliniat că ”secretarul de stat american John Kerry a simţit nevoia la München să liniştească establishmentul european extem de preocupat. Concluzia este ca SUA nu va lăsa Europa să cadă, dar s-ar putea ca alegerile prezidenţiale să schimbe politica externă americană”.

”Marea miză în SUA este nu dacă câştigă democraţii sau republicanii, ci dacă centriştii pierd alegerile în faţa unor radicali anti-establishment precum Bernie Sanders sau Donald Trump, care ar putea schimba politica faţă de Europa”, a concluzionat fostul consilier prezidenţial.