Italia însărcinează JPMorgan cu crearea unui ajutor bancar de 50 miliarde de euro

După mai multe încercări de a convinge UE să dea undă verde recapitalizării băncilor sale, Italia pare să fi găsit soluţia: JPMorgan a primit sarcina de a crea o bancă specială pentru asimilarea împrumuturilor neperformante italiene. Încă nu ştie dacă UE va accepta noul plan.
Matteo Renzi
Matteo Renzi (Andreas Solaro/AFP/Getty)

La sfârşitul lunii iunie, după referendumul britanic privind Brexit, când au fost expuse din nou recapitalizarea băncilor italiene şi masivele probleme ale Italiei în ceea ce proveşte problema creditelor neperformante, a devenit tot mai clar cât de subcapitalizată este cu adevărat Italia când premierul Matteo Renzi a încercat de mai multe ori să primească acceptul Europei pentru implementarea unui program de salvare financiară (bailout) a băncilor ţării în valoare de 50 miliarde de euro.

Cerinţa este contrară noilor reglementări UE, iar Germania a bombănit imediat planul italian.

Deşi, până acum Renzi a fost refuzat de cancelarul german Angela Merkel, de ministrul german de Finanţe Wolgang Schäuble, sau de preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem (chiar dacă Deutsche Bank şi Banca Centrală Europeană au manifestat dorinţa de a "salva" Italia), s-ar putea ca peste noapte să fi apărut un cavaler alb pentru Italia deoarece, conform unui raport al ziarului The Telegraph, JPMorgan a fost numită de guvernul italian să creeze proiectele necesare pentru înfiinţarea unei bănci care va cumpăra împrumuturile neperformante de la creditorii italieni la aproximativ 20% din valoarea lor nominală.

Valoarea noţională brută a noii instituţii create de JPMorgan ar fi de 50 miliarde de euro sau de 10 ori mai mult decât fondul Atlas, creat cu doar trei luni în urmă. Totuşi, banii contribuabililor expuşi riscului ar însuma 10 miliarde de euro. Ca parte a planului JPMorgan, guvernul italian va achiziţiona o parte din împrumuturile neperformante la un preţ de 20 de cenţi pe euro. Entitatea susţinută de stat va încerca apoi să vândă acele împrumuturi altor investitori, sau să le păstreze până la maturitate dacă există vreo şansă ca debitorii să le plătească, sau să reducă datoria în cazul în care clienţii se află într-o stare financiară atât de precară încât nu îşi pot restitui împrumuturile, a adăugat The Telegraph.

Până acum nu au apărut comentarii din partea miniştrilor de finanţe ai Zonei Euro şi cu siguranţă nici din partea Germaniei, care să confirme dacă noul plan de bailout este mai agreabil decât propunerile precedente. Analiştii nu se aşteaptă la nicio decizie oficială până când ultimul test de stres al UE va fi publicat (la sfârşitul acestei luni), termen la care va fi oarecum clară starea proastă în care se află cele mai mari cinci bănci ale Italiei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie